Controverse și acuzații – cine se vaccinează cu adenovirus de cimpanzeu și ce înseamnă primele reacții severe

Controverse și acuzații – cine se vaccinează cu adenovirus de cimpanzeu și ce înseamnă primele reacții severe
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În urmă cu un an, cercetarea pentru noul tip de vaccin era deja finalizată. Dar era doar pe hârtie, așa că au urmat luni buni de teste și pregătire pentru cea mai amplă campanie de vaccinare. Suntem acum în acest punct și nu doar numărul de cazuri crește, ci și doza de speranță că se poate vorbi de-o oarecare revenire la normalitate.

Cei mai importanți epidemiologi, cercetători și oameni de știință din lume s-au așezat în urmă cu câteva luni la aceeași masă și s-au gândit cum ar putea face un vaccin care să pună capăt pandemiei.

Bugetul pentru cercetarea și dezvoltarea unui ser minune a fost aproape nelimitat, cu nenumărate surse de finanțare, un lucru nemaintâlnit până acum în istorie. Așa au apărut mai multe variante de vaccin mai mult sau mai puțin eficiente.

Cum a luat naștere vaccinul pe baza ARN mesager și cât de eficient este cel făcut pe baza adenovirusului de cimpanzeu? Formulele nu au aceeași eficiență, cum nici procedeul de producție nu e același. Astfel că se ridică o problemă: cetățenii nu pot alege vaccinul cu care se vor imuniza.

Adrian Marinescu, medic infecționist la Institutul „Matei Balș”, a explicat, pentru PLAYTECH, cum funcționează cele mai importante seruri dezvoltate în ultimele luni și ce reacții adverse grave au apărut la mai multe persoane vaccinate. El este unul dintre medicii vaccinați în primul val cu formula dezvoltată de BioNTech și utilizată de Pfizer.

PRIMELE REACȚII ADVERSE GRAVE: PARALIZIE FACIALĂ

Pfizer și Moderna sunt cele două vaccinuri realizate printr-o tehnică inovatoare – ARN mesager. Acestea, susțin speciliștii, nu conțin virusul, ci o proteină care, explicat pe scurt, se „agață” de sistemul nostru imunitar și îl „învață” să producă anticorpi pentru COVID-19. În cel mult șapte zile, organismul elimină particulele de ARN mesager, însă noi rămânem cu imunitate în fața bolii. Altfel spus, corpul „știe” cum să reacționeze când virusul chiar ajunge în organism.

„Nu știm clar câtă vreme vom rămâne cu imunitate. Din datele pe care le avem acum îndrăznesc să spun că anticorpii rămân până la nouă luni, poate chiar un an. Nu aș spune că mai mult de un an. Studiile vor arăta clar aceste lucruri.”
Adrian Marinescu

În ceea ce privește reacțiile adverse nu sunt specificate unele importante. În cazuri rare poate apărea sindromul Bell – adică paralizie facială de scurtă durată.

„Este o reacție adversă dată și de alte vaccinuri. Este destul de rară și trece în câteva zile. Se ia un tratament neurologic, pentru că este afectat un nerv de pe față.”
Adrian Marinescu

Reacții adverse mai puternice apar, în gneral, după a două doză de vaccin. În cazul Pfizer după 21 de zile, în cazul serului Moderna după 28 de zile.

În România au fost înregistrate primele două cazuri de sindrom Bell: este vorba despre o doctoriță în vârstă de 32 de ani care a fost transferată de urgență de la Spitalul din Vâlcea la Spitalul Universitar din Capitală. Al doilea caz de paralizie temporară a fost înregistrat la un medic rezident din Cluj, care după câteva zile și-a revenit.

Pe 4 februarie, o femeie din Timiș a făcut o reacție adversă severă – șoc anafilactic, după a doua doză de vaccin Pfizer. Medicii din centrul de vaccinare au intervenit la timp.

VACCINUL CU ADENOVIRUS DE CIMPANZEU

eficienta vaccinuri
Eficiența vaccinurilor disponibile în acest moment

Curând, țara noastră va începe vaccinarea și cu serul produs de AstraZeneca, un vaccin produs cu adenovirus modificat de la cimpanzei.

„Eficacitatea în cazul acestui vaccin este de 60%. Atenție, eficacitatea este dată de studii clinice, eficiența este văzută la cei vaccinați. Nu este cea mai mică eficacitate. Anul trecut, spre exemplu, vaccinul antigripal a avut o eficacitate de 40 – 60%.”
Adrian Marinescu

În cazul acestui vaccin a fost luată și decizia de-a limita persoanele cărora le este administrat. Mai precis, e recomandată sau deja aplicată evitarea imunizării persoanelor care au peste 65 de ani. Franța, Belgia și Germania se află printre țările Uniunii Europene care recomandă ca vaccinul dezvoltat de Oxford să fie făcut doar persoanelor sub această vârstă. Deocamdată, dezbaterea e în derulare.

VACCINUL RUSESC VS. VACCINUL CHINEZESC

Pandemia de acum a pornit din Wuhan, China, încă din 2019 prin câteva cazuri izolate. Deși orașul a fost punctul zero, experții din China n-au reușit să dezvolte un vaccin foarte eficient și sigur.

Datele disponibile până acum arată că vaccinul chinezesc are o eficiență de 50% și, mai grav, nu sunt publicate concluzii ale studiilor clinice, asta în cazul în care au fost făcute.

„Din acest motiv aș evita acest vaccin când vine vorba de Europa. În Turcia, spre exemplu, se vaccinează în masă cu acest ser, iar cei care vor Pfizer trebuie să plătească.”
Adrian Marinescu

O altă variantă de vaccin anti-COVID este Sputnik V, dezvoltat de experți ruși. A fost privit, inițial, cu scepticism, pentru că Rusia și-a asumat un risc imens. În loc să treacă prin toate fazele de testare, care să includă date de la zeci de mii de voluntari, acesta a fost livrat după doar câteva teste pe câteva zeci de persoane. O analiză a rezultatelor de până acum arată însă că are o eficiență de aproape 92%, chiar dacă este o variantă clasică de vaccin, cu virusul inactivat, ceea ce înseamnă că nu dă boala COVID-19, dar pregătește organismul pentru virusul real și periculos.

„Este de luat în calcul, sunt discuții și cu Germania. Lumea este disperată că nu sunt suficiente doze, e clar că cei mai importanți oameni din lume știu asta. Ce se întâmplă dacă nu vaccinăm în masa? E simplu: apar mutații și vaccinurile devin ineficiente. Diferența între Sputnik V și serurile obținute pe bază de ARN mesager este că, în cazul vaccinului rusesc, anticorpii se obțin mult mai greu, după trei săptămâni.”
Adrian Marinescu

A doua doză din acest vaccin se face după un interval de 4 – 12 săptămâni.

Sputnik V a fost anunțat în august 2020 și a fost privit cu neîncredere tocmai pentru că, fără date concrete obținute în urma testelor, putea fi la fel de bine atât o soluție, cât și un dezastru. Acum, când a fost evaluat de experți din alte țări, este văzut drept o variantă într-o perioadă în care Pfizer și Moderna nu pot livra suficient.

Ungaria a fost prima țară membră UE care a apelat la vaccinul rusesc. Acum, Germania se arată dispusă chiar să producă acest vaccin și a anunțat suport pentru Rusia să fie aprobat în UE.

Indiferent de furnizor, indiferent de formulă, indiferent de țară, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a rezumat situația: orice vaccin care va fi aprobat va fi binevenit în lupta împotriva pandemiei.

VACCINURILE ȘI NOILE MUTAȚII

Cu cât stă mai mult în circulație un virus, cu atât șansele să se producă mutații sunt mai mari. Există deja câteva importante, printre care cea identificată în Marea Britanie și deja descoperită la peste 50 de români.

Este, totuși, un număr irelevant, pentru că se fac puține teste pentru secvențierea genomului. Analiza costă pentru fiecare pacient în jur de 500 de euro și în România este deja transmitere comunitară. Pe scurt, România nu face secvențiere, așa că nu știe când e o tulpină nouă. Totuși, datele arată că noua tulpină, fiind mai contagioasă, va deveni în câteva luni cea dominantă. Vaccinurile Pfizer și Moderna oferă imunitate și în fața unei astfel de tulpini.

Asta ne duce la o cursă secundară: eficiența vaccinurilor pentru noi tulpini. Acum vorbim de cea identificată în Marea Britanie. Până la finalul anului, posibil, vom vorbi de mai multe. Această cursă secundară o completează pe cea principală: imunizarea populației pentru a frâna răspândirea până în toamnă.

Articol scris de
Adriana Olaru
Comentarii
13:33 / 05.02.2021