09 iun. 2021 | 09:00

Ce este metaversul, lumea digitală în care copiii tăi s-au refugiat deja, noi mai avem puțin, iar SF-urile au preconizat-o

ACTUALITATE
Ce este metaversul, lumea digitală în care copiii tăi s-au refugiat deja, noi mai avem puțin, iar SF-urile au preconizat-o

Metaversul poate părea un concept abstract, dar o sumedenie de jocuri video, lung metraje și romane SF te-au pregătit pentru universul virtual în care, fără să-ți dai seama, îți vei petrece cea mai mare parte a vieții.

În februarie 2019, când pandemia nu era ”în cărți” pentru nimeni, creatorii îndrăgitului joc video Fortnite au anunțat desfășurarea unui concert virtual in-game. Părea un gest ciudat din parte celor de la Epic Games, o practică al cărei scop nu a fost evident pentru mulți. În definitiv, Fortnite este un shooter, intri în joc să te împuști cu prieteni apropiați sau străini din celălalt capăt al lumii, nu ca să stai pe loc și să te uiți la un concert.

Câteva luni mai târziu, au început să apară primele speculații legate de transformarea jocului într-o rețea socială, iar un an mai târziu, renumitul regizor Christopher Nolan a decis să-și lanseze în premieră trailerul la Tenet prin intermediul acestui ”metavers”. Discutăm, practic, de o platformă care îți oferă mai multe surse diferite de divertisment, soluții de socializare cu prietenii și, nu de puțin ori, endorfine. În loc să ieși cu prietenii la cinema, puteai să te bucuri de un festival de animație în luna februarie a acestui an, tot în Fortnite. Câteva filme regizate de Nolan au fost de asemenea distribuite prin intermediul ”jocului”.

Am pus ”jocul” în ghilimele, pentru că Fortnite nu mai este de mult timp un simplu joc. Este un fenomen cultural, cu peste 350 de milioane de jucători încă din mai 2020. Din păcate, nu avem cifre mai actuale decât atât, dar știm că 12,3 milioane dintre ei au participat live la concertul Astronomical al lui Travis Scott în aprilie, anul trecut. Pentru mulți dintre acei oameni, Fortnite este un refugiu departe de lumea reală, este o oază de relaxare și bucurie, alternativa mult mai plăcută la ”te trezești, mergi la muncă, mănânci, te culci și o iei de la capăt”.

Aici intră în ecuație acel metavers pe care l-am menționat în titlu, iar dacă ai copii și le ții evidența orelor petrecute în fața calculatorului, știi cât de important este Fortnite pentru ei. Dincolo de acest detaliu recent, o serie stufoasă de filme lansate în ultimele decenii ne-au pregătit pentru realitatea spre care ne îndreptăm cu o viteză amețitoare. Poate diferă premisa sau nivelul de transpunere într-un metavers, dar similaritățile sunt din ce în ce mai evidente. Pornind de la această conjunctură, la fiecare subtitlu vor integra trailerul unui film în care transpunerea într-un univers digital, virtual sau metavers a jucat un rol esențial. Pornind de la premisa că o imagine spune cât 100 de cuvinte, clipurile de mai jos s-ar putea să sintetizeze perfect esența articolului.

Din joacă în metaverse

În urmă cu ceva timp, un investitor american a spus ceva foarte interesant. ”Următorul lucru revoluționar va începe arătând ca un joc”, era părerea lui Chris Dixon, ca o observație aparent nevinovată. El atrăgea atenția asupra faptului că ești tentat să ignori o tehnologie aparent revoluționară doar pentru că nu este perfectă de la început.

Poate percepi realitatea virtuală ca pe o nișă pentru o mână de oameni care vor să-și ducă experiența din jocuri la un alt nivel. Poate te gândești că Fornite este doar un joc pentru adolescenți cu prea mult timp liber. Poate uiți că în Second Life se vindeau încă de acum un deceniu parcele de pământ virtuale. Poți să mergi și mai ”în spate” dacă vrei. Primele telefoane nu aveau o conexiune stabilă și te ajutau să suni o mână de oameni. Primele apeluri pe Skype, 127 de ani mai târziu, erau sacadate, se blocau sau se întrerupeau complet.

Ar fi fost simplu să spui că toate sunt doar niște jucării, ignorând în același timp potențialul pentru progres. Un iPhone are o putere de procesare de 100.000 de ori mai mare decât a navei spațiale Apollo 11, în timp ce primele telefoane mobile lansate în 1973 aveau 1,8 kilograme și nu puteau fi folosite la altceva decât pentru apeluri telefonice. Progresul este relevant pentru că în timp ce posibilitatea de a-ți trăi viața conectat la o mașină ca în Matrix părea SF acum 20 de ani, în ziua de azi lucrurile s-au schimbat mult.

Oameni investesc milioane de dolari în NFT-uri, obiecte digitale care nu vor exista niciodată în lumea reală, doar într-un blockchain, aceeași tehnologie abstractă din spatele criptomonedelor, acei bani care nu există sub formă fizică într-un portofel. Începi să vezi similaritățile? Nici nu are rost mai insist pe volumul masiv de instrumente din ce în ce mai accesibile care facilitează accesul la realitate virtuală, realitate augmentată, bunuri virtuale și alte elemente care, în aparență, sunt destinate doar pentru jocuri.

Încearcă să-ți aduci aminte, pentru cât timp, Pokemon Go a devenit sinonim cu realitatea augmentată, iar acum, AR-ul este o tehnologie fundamentală în procesul de producție al marilor uzine ale lumii. Ce vreau să spun este că de la unelte aparent nevinovate sau destinate gaming-ului, până la universuri paralele în care să-ți ancorezi dezvoltarea emoțională este o cale scurtă, probabil de doar câțiva ani.

Ce este metaversul și cum a ajuns o particularitate a prezentului

În 1992, în cel de-al treilea roman al său, Neal Stephenson scria în Snow Crash despre ”metavers”. Este prima oară când a fost folosit termenul, dar semnificația sa a devenit una din ce în ce mai elaborată în anii ce au urmat. La bază, metavers este format din meta (după sau dincolo) și univers. De cele mai multe ori, îl vei vedea folosit ca o referință la o viitoare iterație a internetului transpusă într-un univers în care, cu un efort minim din partea ta, ți-ai putea trăi toată viața și, mai mult decât atât, ți-ai dori să faci asta.

În romanul Snow Crash publicat în 1992, Stephenson spune povestea lui Hiro Protagonist, un băiat care livrează pizza pentru mafie, o grupare care controlează un teritoriu important din ceea ce, la un moment dat, a fost SUA. Când nu lucrează, Protagonist se conectează la Metaverse, o rețea de realitate virtuală în care oamenii apar ca niște avataruri create de ei însuși. În acel spațiu, se ancorează în activități banale, precum conversații sau flirt, dar și unele extraordinare, lupte cu săbii și spionaj. Similar cu internetul din zilele noastre, metaversul imaginat de Stephenson este un angajament colectiv, interactiv, ”pornit” în permanență și care este dincolo de controlul unui singur om. La fel ca într-un joc video, oamenii care își desfășoară activitatea în el controlează niște personaje care se deplasează prin spațiu.

La fel în cazul Fortnite, internetul este fundamentul experienței digitale comune dintr-un spațiu virtual. Ce te ține însă ”legat” este partea socială a ecuației, faptul că te distrezi cu prietenii și, în timp ce tu stai pe canapea acasă, iar ei sunt răspândiți pe întregul mapamond, împărtășiți experiențe pe care, în mod uzual, le-ai asocia cu realitatea obișnuită. Mersul la cinema sau participarea la un concert sunt doar câteva exemple.

Wikipedia definește metaversul ca un spațiu colectiv virtual pe care îl împărtășești. Este creat la convergența dintre o realitate fizică îmbunătățită în spațiul virtual și un spațiu virtual persistent din punct de vedere fizic. Practic, nu pleacă nicăieri, nu te dezamăgește niciodată, iar în el, tu ești prezent ca o versiune îmbunătățită, semnificativ mai capabilă sau mai performantă a ta. În același timp, este combinația dintre o versiune mai performantă a internetului și spații virtuale 3D interconectate pentru un univers alternativ suficient de similar cu realitatea cotidiană încât să ”te păcălească”.

Dacă te fascinează premisa, merită să ai în vedere că nici măcar termenul metavers nu reprezintă un standard global. În schimb, îl găsești folosit în această formă doar în Roblox, Epic, Genies sau Zepeto. Facebook preferă Live Maps, Magic Leap a optat pentru Magicverse, iar Kevin Kelley preferă numele de Mirroworld (Lumea oglindită sau din oglindă). Omniverse este numele viziunii NVIDIA pentru acest concept, dar mai găsești în spațiul online formulări precum AR Cloud, Spatial Internet sau Spatial Web.

Deși definiția din spatele conceptului nu pare una completă sau perfectă, un lucru este sigur. Va evolua, va îmbrățișa mai multe conotații sau semnificații. În final, va fi rezultatul unei colaborări globale. Având în vedere cuvintele noi ieșite în ultimele decenii din spațiul tehnologic, nu este exclus ca până și termenii, pe care îi vom folosi pentru a vorbi despre metavers în doar câțiva ani, să nu existe încă.

Apropo de definiții, cei de la Forbes au agregat vreo 20 de descrieri pentru metavers în cuvintele unor oameni cât se poate de pricepuți la tehnologie. Cel mai mult m-a fascinat simplitatea formulării lui Eric Redmond, Director Global de Inovație Tehnologică la Nike. ”Metaversul depășește pragul dintre fizic și digital, dintre realități actuale și realități virtuale”, a afirmat Redmond.

”Definiția ideală este a unei realități complet interactive suprapusă peste fiecare aspect al vieții noastre. Este țesutul conectiv dintre umanitate, pe care l-am visat dintotdeauna în mod lucid, dar până de curând nu am avut infrastructura pentru a-l face real.”, este de părere Emma-Jane MacKinnon-Lee, CEO și fondator la Digitalax.

Poate singura confirmare a faptului că trăim deja într-un metavers vine de la Richard Ward – Global Lead Enterprise VR la McKinsey. ”Suntem deja în metavers, doar că este predominant în 1D (aplicații de chat, clubhouse), 2D (Zoom, aplicații partajate de productivitate precum Google Sheets), 2,5D (jocuri precum Fortnite, Virbela) și 3D (VR/AR), doar că se află într-un proces de dezvoltare”, a spus el.

Umanitatea din spatele acestei ecuații mi se pare cel mai bine sintetizată însă de tânărul Samuel Jordan, Pentru el, totul pleacă de la trăiri emoționale. ”Metaversul este un spațiu digital în care poți crea amintiri care concurează cu experiențe fizice în scop, semnificație și valoare. Nu este despre cea mai avansată tehnologie sau realizarea celei mai bune simulări. Este despre a permite umanității să experimenteze lucrurile care ne fac oameni. Co-experiențe hyper sociale unde ne putem conecta unii cu alții într-un mod autentic.”

Metaversul este un MMOG ”pe steroizi”

Dacă ai în vedere că un băiat a murit în fața calculatorului jucându-se World of Warcraft timp de 19 ore fără oprire în 2015, este clar că metaversul există de mult timp, dar a fost ușor de ignorat sau de trecut cu vederea. Practic, până de curând, nu i-a fost asociată definiția corectă. Gamingul a fost perceput de câteva decenii ca un viciu, în unele țări s-au creat clinici pentru a facilita vindecarea, dar rareori s-a făcut asocierea dintre universul virtual și cel real.

Unii și-au dat seama că se identifică cu acele personaje virtuale de pe ecranul calculatorului, au început să se simtă apreciați în spațiul virtual, să-și bifeze realizări pe care în alte condiții nu le-ar fi putut realiza și, în mod previzibil, nu și-au mai dorit să revină în lumea reală. Din acel moment, nu a durat mult până când corpul fizic a cedat.

Fortnite a făcut mai mulți pași spre ideea de metaverse, dar este doar cel mai popular exemplu. Alternativele sunt din ce în ce mai numeroase. Dacă luăm în calcul sumele fabuloase din buzunarele giganților din Silicon Valley, este doar o chestiune de timp până când o lume imersivă, interconectată, tridimensională să succeadă internetului bidimensional din ziua de azi. Este nevoie de o putere masivă de procesare și o infrastructură care, de la un anumit nivel, s-ar putea să nu existe astăzi. Conexiuniile locale și serverele trebuie să fie atât de puternice încât să facă față unui număr virtual nelimitat de utilizatori, simultan.

De ce cred însă că se va materializa mai repede decât ne așteptăm are legătură cu pandemia. Întreaga premisă a metaversului gravitează în jurul ecranelor și a interacțiunii virtuale, iar aceste particularități au devenit o constantă a ultimilor doi ani. Este adevărat că oamenii abia așteaptă să se bulucească la Untold cu mii sau zeci de mii de alți necunoscuți, dar sămânța a fost plantată.

Unii se vor simți mai confortabil departe de mulțimi, în confortul căminului, pentru mult timp de acum încolo. Dacă pot câștiga și un salariu de la biroul din dormitor, cu atât mai bine. În cazul lor, însă, socializarea și interacțiunile vor fi desprinse din metavers, online, în format video, poate la rezoluție înaltă, dar fără strângeri de mână și îmbrățișări. Ține doar de tine să decizi dacă beneficiile unei astfel de vieți ancorate în internet depășește minusurile alternativei, din lumea ”reală”.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele