Așa îți dai seama cât de mult nu vor să mai muncească românii: ce se întâmplă cu banii românești

Așa îți dai seama cât de mult nu vor să mai muncească românii: ce se întâmplă cu banii românești

Deja de câțiva ani, tot mai mulți antreprenori români au început să angajeze indieni, filipinezi, nepalezi, chinezi, tailandezi și nu numai. Deși trendul era cât de cât clar, acum îi putem asocia și niște cifre clare.

Majoritatea asiaticilor care lucrează în România, deși nu au salarii fabuloase, ei trimit o mare parte din bani către familia de acasă. Pornind de la acest mecanism, în funcție de numărul respectivelor transferuri, ne putem da seama câți activează pe meleaguri mioritice și, mai ales, care sunt schimbările față de acum un an.

Câți bani pleacă din țară, cât românii stau acasă

Un număr foarte mare de români preferă să nu mai muncească. Mulți se plâng de salarii, condiții de muncă, volum de muncă, orice, doar să stea acasă. Între timp, locurile lor au fost ocupate de asiatici, iar numărul acestora din urmă este mai mare ca niciodată.

Ca să înțelegi mai bine cât de mulți sunt, ai în vedere că transferurile pe coridorul România – Asia au înregistrat o creștere de 58%, comparativ cu un an în urmă. În plus, transferurile considerate relevante pentru paralela cu muncitorii asiatici de la noi sunt efectuate constant și recurent. Așa îți dai seama că nu este deloc exclus ca în 2021, numărul locuitorilor din Filipine, Pakistan, Nepal sau Indonezia care activează în țara noastră s-ar putea să fi crescut, de asemenea, cu peste 50%.

În ceea ce privește banii care pleacă de fiecare dată, nu sunt mulți, între 50 și 100 de euro, dar reprezintă mai mult de un sfert din salariul minim individual obținut de marea majoritate a acestor angajați. Pe de altă parte, românii care lucrează în occident trimit tot cam un sfert de la salariu în țară, dar în cazul celor care lucrează în Marea Britanie sau Franța, discutăm de 500 de euro pe lună trimiși la familie.

„Coridoare precum România-Filipine au început să prezinte activitate încă de acum câțiva ani. Aceasta a sporit între timp, odată cu afluxul de forță de muncă din Asia deschizându-se și alte coridoare de transfer dinspre România către state din Asia de Sud și Sud-Est. Astfel că la acest moment observăm o creștere cu peste jumătate a acesteia, per total, către continentul asiatic. Ce este interesant de observat însă, este că în comparație cu ceilalți clienți ai noștri, imigranții din Asia transferă sume care depășesc media de un sfert din venitul realizat de o persoană. Aceasta are la bază specificul cultural – identificat în eforturile noastre constante de a ne cunoaște cât mai bine clienții, pentru a putea veni în întâmpinarea lor cu un produs care să se plieze cât mai bine pe nevoile lor – potrivit căruia imigranții din Asia au datoria morală de a își susține financiar nu doar familia de bază, ci și familia extinsă,” a afirmat Marius Nedelcu, Chief Marketing Officer, TransferGo.

Citește și: