Vaccinul anti-COVID există încă din ianuarie. De ce a durat un an ca să ajungă la populație

Vaccinul anti-COVID există încă din ianuarie. De ce a durat un an ca să ajungă la populație
Sursa foto: Kristine Wook / Unsplash

Vaccinul anti-COVID a fost unul dintre subiectele principale din 2020. Cele mai populare două formule, oferite de Pfizer și Moderna, există din ianuarie. De ce a fost nevoie de aproape un an ca să ajungă la populație?

În derularea evenimentelor despre COVID-19, ianuarie a fost prima lună când subiectul a ajuns la nivel global, cu vești despre ce se întâmplă în China. În martie, țări din Europa, America, dar și Asia au implementat diverse măsuri de urgență. Din ianuarie până în prezent, căutarea unui vaccin a fost o cursă incredibilă.

Încă din aprilie erau zeci de formule în testare. Formula pe care Pfizer o vinde, dezvoltată de BioNTech, există din ianuarie. Similar și pentru Moderna. În cazul celei dintâi, Ugur Sahin, cofondatorul BioNTech, a spus că formula care a devenit vaccin acum a fost produsă în câteva ore, într-o zi. Unul dintre momentele cheie a fost pe 11 decembrie, când Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite ale Americii a acordat autorizaţie de urgenţă pentru vaccinul Pfizer / BioNTech.

Cum au fost create vaccinurile anti-COVID ale Pfizer și Moderna?

Pe 24 ianuarie, Sahin a citit un ziar care descria membrii familiei chineze care au călătorit la Wuhan, apoi au contractat COVID-19. Acela a fost momentul în care a decis să se concentreze, cu resursele BioNTech, pe crearea unei formule de vaccin.

Folosind secvenţa genetică a coronavirusului, pe care cercetătorii chinezi au publicat-o pe 11 ianuarie, Sahin a proiectat 10 tipuri de vaccinuri diferite în acel weekend. Unul a fost vaccinul selectat ulterior pentru studii ample – cel pe care FDA l-a autorizat.

Vaccinul Moderna a fost proiectat în doar două zile. A fost proiectat pe 13 ianuarie, la două zile după ce a fost disponibilă secvența genetică. Compania farmaceutică americană a reuşit să proiecteze vaccinul într-un singur weekend la începutul anului, înainte ca autorităţile chineze să admită că virusul poate fi transmis de la om la om şi cu o săptămână înainte de confirmarea primului caz pe teritoriul Statelor Unite.

Motivul pentru care ambele formule au putut fi proiectate atât de repede se bazează pe tehnologia ARN mesager sau ARNm. FDA nu a aprobat niciodată, până în prezent, un vaccin sau tratament pe bază de ARNm. Însă vremuri extrem cer măsuri noi. Vaccinurile cu ARNm ar putea stabili un nou standard industrial.

Cum funcționează ARNm în lupta cu COVID-19 (și nu numai)

Clasic, un vaccin a presupus că în corp e injectat o parte din virus, astfel încât organismul, natural, să dezvolte anticorpi și să „știe” cum să lupte cu acesta. În cazul de acum lucrurile sunt puțin altfel.

ARNm este un material genetic care le „transmite” celulelor cum să producă proteine. Astfel, vaccinul funcţionează prin injectarea unei mici bucăţi de ARNm coronavirus în organism. Acesta codifică proteina spike a virusului, ceea ce îl ajută să se ataşeze şi să invadeze celulele. Asta duce la dezvoltarea răspunsului imun din partea corpului.

Vaccinul candidat de la Moderna funcţionează în acelaşi mod şi s-a dovedit a fi 94,5% eficient în studii. Utilizarea tehnologiei vaccinului ARNm a însemnat că BioNTech şi Moderna au nevoie doar de secvenţa genetică a coronavirusului pentru a proiecta un vaccin. De aceea ar putea să avanseze atât de repede. De cealaltă parte, vaccinul dezvoltat de Oxford funcționează pe rețeta clasică.

De ce a durat luni întregi ca să ajungem la aprobarea formulei?

La finalul lui aprilie erau în teste pre-clinice 110 formule. Opt erau în prima fază de testare și unul a ajuns în faza a doua. Scopul principal al studiilor de fază 1 este de a testa siguranța şi, într-o mai mică măsură, eficacitatea unui produs medical. Studiile de fază 2 şi de fază 3, realizate pe scară mai largă, au ca scop evaluarea eficacităţii, înainte de eventuala obţinere a autorizaţiei de comercializare din partea autorităţilor sanitare.

În orice caz, oricât de repede ar fi fost dezvoltată formula (și, iată, s-a întâmplat repede) nimeni nu putea risca să le livreze populației. Tocmai de aceea chiar și acum aprobările vin pentru fiecare țară în parte. Marea Britanie s-a grăbit să fie prima. FDA a făcut-o mai recent. Și tot așa, de la instituție la instituție și de la țară la țară.

De la crearea formulei până la livrarea vaccinului e o perioadă (mai mare sau mai mică) în care se fac teste. Astfel, ar fi fost aproape imposibil în ianuarie ca un epidemiolog de renume mondial să îşi dea aprobarea în ceea ce priveşte vaccinul produs de Moderna, Pfizer sau alții. Totodată, şansele ca autorităţile să fi fost de acord cu utilizarea în caz de urgenţă ar fi fost aproape nule.

Merită reținut însă că structura principală a vaccinului a fost creată cu aproape două luni înainte ca Organizația Mondială a Sănătății să declare pandemie, în condiţiile în care un astfel de vaccin este dezvoltat în mod normal într-o perioadă de cel puţin cinci ani, poate deveni un ghid util pentru viitoarele generaţii şi pentru modul în care vor trata inevitabilele crize sanitare.

Într-un articol publicat pe 7 decembrie, Intelligencer nota că am avut vaccinul în tot acest timp. Și mai relevant e că timpul a fost atât de redus, de la formulă la aprobare, și pentru că au fost folosite date de la epidemia SARS din 2003. Dat fiind că vorbim tot de un coronavirus, e important să nu greșim spunând că totul a fost luat de la zero. Vaccinarea are un istoric bogat, iar virusul de acum e, de asemenea, cunoscut într-o anumită formă.

Un câștig secundar e că pandemia a dus la o atenție mai mare asupra sănătății, sistemului medical și cercetării, ceea ce a dus la investiții mai mari.

Cum de a fost dezvoltarea atât de rapidă?

În câteva luni, vaccinul va ajunge să fie aprobat în majoritatea țărilor din UE (dacă nu chiar în toate). România va primi câteva milioane de doze, în primă fază. Și e important ca, înainte de administrare, să știi câteva lucruri ca să nu crezi tot ce circulă online și nu numai.

Spre deosebire de alte vaccinuri, diferența fundamentală acum e că, deși în mod uzual firmele dezvoltă aceste vaccinuri din bani proprii și cheltuieli distribuite pe mai mulți ani pentru a fi mai ușor de tolerat, acum a fost totul finanțat masiv din toate părțile.

Majoritatea guvernelor au investit sume generoase în dezvoltarea vaccinurilor într-un ritm mai alert. Autorități precum Comisia Europeană au făcut pre-comenzi plătite la mai mulți furnizori de vaccinuri tocmai pentru a facilita finanțarea procesului într-un ritm cât se poate de rapid, dar și sigur în același timp. Instituții dedicate pentru finanțarea și monitorizarea vaccinurilor au fost create în SUA – Operation Warp Speed și Marea Britanie – Vaccine Taskforce.

Diferența față de alte boli, este că întreaga comunitate științifică și-a strâns resursele pentru a înțelege cum funcționează virusul, ca ulterior să-l poată combate. În plus, s-au finanțat centre de producție în masă, dinainte ca un vaccin să fie certificat, ca sistemul să fie eficientizat la maxim, iar milioane de doze să fie gata pentru distribuție în secunda doi după certificare.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Etichete: