Invenția revoluționară care dă energie la nesfârșit: cea mai importantă componentă a fost montată

Răzvan Băltărețu
Răzvan Băltărețu
11:42 01.06.2020

Când vorbim în prezent de energie nucleară vorbim, de fapt, de fisiune nucleară. Dar viitorul ar putea fi, începând cu finalul lunii mai, al fuziunii nucleare. Cel mai îndrăzneț demers în acest sens a fost făcut cu montarea unui monstru de „capac”. La final, am putea avea reactorul nuclear care dă energie la nesfârșit.

Când oamenii se gândesc la energie nucleară, au în minte dezastre ca cel de la Cernobîl, când centrala nucleară a scăpat de sub control. Dar încă e loc de inovație în acest sector. ITER, un consorțiu internațional care reunește Uniunea Europeană, SUA, Rusia, India, China, Japonia și Coreea de Sud, pregătește o revoluție pentru 2025.

reactor fuziune nucleara iter (1)

Totul a început, cu adevărat, din 26 mai, când a fost montată o componentă imensă – 1.250 tone. Dar reușita de acum vine la capătul muncii derulate timp de aproape un deceniu. Până la „capacul” montat acum, a fost proiectat, dezvoltat și asamblat criostatul. Este componenta crucială pentru un așa reactor bazat pe fuziune nucleară.

Criostatul are 30 de metri înălțime și la fel de mult în diametru. Scopul lui e să izolele câmpurile magnetice de mediul exterior și face asta la temperaturi scăzute.

Ce ar trebui obținut la final, când reactorul va porni, e furnizarea a 500 megawați. Totul bazat pe fuziunea nucleară, fenomen care până acum a fost înțeles la nivelul stelelor, dar nereplicat cu succes în realitate.

reactor fuziune nucleara iter (4)

reactor fuziune nucleara iter (4)

Cum funcționează fuziunea nucleară?

Înainte de toate e bine de știut că fuziunea poate avea loc doar la temperaturi extreme: sute de milioane de grade într-un mediu izolat. La  aceste temperaturi, materia trece într-o formă specială de agregare, denumită plasmă. Apoi, atomii de hidrogen fuzionează între ei și se transformă în heliu. În timpul procesului, cantități imense de energie se degajează. Fuziunea se poate face între doi izotopi de hidrogen, respectiv deuteriu și tritiu.

Trei condiții trebuie îndeplinite pentru ca fuziunea să aibă loc într-un reactor. Întâi, temperatura să fie de 150 de milioane de grade Celsius. Apoi, plasma trebuie să fie suficient de densă pentru a exista coliziuni de particule. În fine, tot plasma trebuie menținută, deoarece are tendința de a se extinde și a se disipa. Iar plasma e ținută sub control prin câmp magnetic.

reactor fuziune nucleara iter (7)

reactor fuziune nucleara iter (3)

reactor fuziune nucleara iter (2)

reactor fuziune nucleara iter (5)

Cu ce e diferită fuziunea de fisiune? Cum zicea, fisiunea e mai populară și mai folosită, până acum. Fisiunea constă în „spargerea” nucleului unui atom greu (uzual uraniu, plutoniu și thoriu) în elemente cu masă mai mică, prin bombardarea acestuia cu neutroni. Fuziunea reprezintă procesul opus, de unire a nucleelor a doi atomi ușori (de obicei, izotopi ai hidrogenului sau heliului).

Fisiunea este folosită de peste 60 de ani pentru generarea de curent electric. Iar dezavantajele le știi deja. Avantajul la fuziune e că reacția generează foarte puține materiale radioactive, cu o durată de înjumătățire (durata în care emisiile de radiații scad la jumătate) mică, iar în cazul unor defecțiuni, condițiile pentru ca reacțiile să aibă loc dispar, deci reacția se oprește de la sine.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI