Ești obligat să-i zici băncii de unde ai bani? Cazul ING ridică multe semne de întrebare

Ești obligat să-i zici băncii de unde ai bani? Cazul ING ridică multe semne de întrebare

ING a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public după ce mai mulți clienți susțin că banca le-a blocat conturile. Clienții care au refuzat sau au oferit date considerate incomplete de bancă s-au trezit cu conturile blocate, susțin ei, fără nicio notificare.


ACTUALIZARE 16 iulie, 17.45: Într-o reacție trimisă playtech.ro, ING susține că orice închidere a contului se face doar cu notificare prealabilă. Iată punctul de vedere oficial al băncii:
ING Bank România trimite trei notificări pentru actualizarea datelor la adresa de e-mail specificată la deschiderea contului, precum și telefonic, sms sau fizic (la adresa de corespondență) dacă este cazul. Aceste notificări se trimit cu trei luni, respectiv două luni și imediat înainte de închiderea contului, specificându-se explicit faptul că, în lipsa acestei actualizări, contul urmează să fie blocat – arată ING

Relația clienților cu băncile din România este, de multe ori, complicată. Mulți cetățeni nu au cunoștințe juridice, iar terminologia folosită de aceste instituții este greu de înțeles.

De aici apar și problemele, dar și neînțelegerile.

Recent, mai mulți clienți ai ING susțin că banca le-a cerut să justifice proveniența banilor. Cei care au refuzat s-au trezit cu conturile închise, potrivit propriilor mărturii relatate de Libertatea. În replică, ING se apără și susține că nu face decât să respecte legislația europeană, care ar impune acest lucru.

E posibil, însă, ca ambele părți să aibă dreptate. Este, cu siguranță, o dezbatere care are sens.

Au voie bănci ca ING să te întrebe despre banii din cont?

Dezbaterea a plecat de la ING pentru că sunt unii clienți ai băncii care s-au plâns de acest interogatoriu. Unul dintre ei susține că banca l-a sunat să vadă care este situația sa financiară și ce face cu banii.

A refuzat categoric să ofere astfel de detalii, considerându-le un amestec în viața sa privată. La câteva luni de la conversație, s-a trezit că banca i-a închis contul.

Fără nicio notificare.

„Nu sunt infractor, nu fac trafic de droguri, nu am cazier, nimic. Nu făceam tranzacții peste graniță, doar încasam salariul pe card și, câteodată, mai băgam la pariuri online. M-a sunat banca să mă întrebe din ce trăiesc. Le-am zis că nu au dreptul să întrebe așa ceva, apoi m-am trezit cu contul închis, fără nicio notificare.M-au întrebat: «Ce e cu sumele considerabile rulate pe contul dumnevoastră?» Eu i-am întrebat: «Care e treaba dumnevoastră?»”
client citat de Libertatea

Un alt client care a refuzat să spună de unde are banii s-a trezit că a fost adăugat pe o listă neagră și că nu mai are voie să fie client ING vreme de 5 ani.

Cum se apără banca

ING susține că nu face nimic ilegal, ci, din contră, cere aceste detalii în baza unei directive europene care obligă instituțiile financiare să își actualizeze datele despre clienți. Este vorba de Directiva (UE) 2015/849.

Scopul final al acesteia este combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Informările cu privire la actualizarea date au fost trimise de ceva timp către clienți.

„Aceste verificări sunt obligatorii, iar suplimentar informațiilor de identificare, clienții trebuie să ofere și o serie de informații precum ocupația, scopul și natura relației de colaborare cu banca, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relației de afaceri, etc. Aceste informații permit băncii să își îndeplinească obligația legală de a avea un profil al clientului astfel încât să detecteze comportamente neobișnuite și să le poată raporta autorităților relevante atunci când este nevoie.”
ING

Cine nu actualizează aceste date riscă închiderea conturilor.

Legea a fost transpusă și în legislația locală: legea 129/2019.

Pe scurt despre lege: băncile și serviciile financiare (ca Revolut) sunt obligate să investigheze orice tranzacție suspectă și, implicit, s-o blocheze, dacă există suspiciuni. Evident, nu pot face asta manual, așa că au creat sisteme automate. Și ele lucrează între niște limite, după niște parametri și pot bloca și conturi oneste.

Totodată, entitățile financiare pot să ceară aproape orice fel de documente care să justifice tranzacțiile și banii. Adică ce se întâmplă și la ING acum. Pot cere chiar și detalii despre relații cu anumite persoane. Toate aceste verificări sunt acoperite de lege sub umbrela „Know your customer” („cunoaștere a clientelei”).

O directivă care nu ține cont de GDPR

Numai că directiva europeană la care face referire banca se bate cap în cap cu GDPR – Regulamentul European pentru Protecția Datelor. GDPR le permite clienților să ceară ștergerea datelor (dreptul de a fi uitat), iar directiva ar obliga băncile să păstreze acea bază de date, inclusiv lista neagră de care-ți spuneam mai sus.

„Din punctul de vedere al legislației privind protecția datelor cu caracter personal, temeiul prelucrării datelor în cadrul formalităților KYC (know your customer – «cunoaștere a clientelei» – n. r.) este obligația legală aflată în sarcina ING Bank în calitatea sa de Operator de Date, derivată din Legea nr. 129/2019 și din Regulamentul BNR nr. 2/2019, în vederea ocrotirii unui  interes public major legat de prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului.”
ING

Conform regulamentului, băncile trebuie să obțină de la clienți:

  • numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
  • data şi locul naşterii;
  • codul numeric personal;
  • adresa la care locuieşte şi identificarea regimului juridic al acesteia, respectiv dacă este domiciliu, reşedinţă ori alt atribut de identificare;
  • cetăţenia;
  • ocupaţia;
  • numele angajatorului ori natura activităţii proprii;
  • numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică;
  • scopul şi natura relaţiei de afaceri cu instituţia;
  • sursa fondurilor care urmează să fie utilizate;
  • încadrarea în categoria persoanelor publice sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane publice;
  • beneficiarul real, dacă este diferit de client.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, spune că toți clienții băncilor trebuie să se conformeze. Dacă informațiile solicitate sunt în baza directivei, atunci nu au ce face, trebuie să spună proveniența banilor.

 

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI