De ce virusul a ucis mai mulți oameni în Europa și Statele Unite decât în Asia

De ce virusul a ucis mai mulți oameni în Europa și Statele Unite decât în Asia
Sursa foto: Dimitar Belchev / Unsplash
Teodora Tudosie
Teodora Tudosie
18:55 28.05.2020

Virusul cu care ne confruntăm în prezent a ucis extrem de mulți oameni, la nivelul întregii planete. Totuși, numărul de decese arată diferit de la țară la țară, dar și de la continent la continent, iar unele sunt mai afectate decât altele.

Oamenii de știință au făcut o serie lungă de cercetări asupra virusului, felului în care acesta se transmite și asupra efectelor pe care le are asupra corpului uman. Totuși, aceștia nu au putut ajunge încă la o concluzie în ceea ce privește rata diferită de mortalitate, de la o zonă la alta. Astfel, Asia, deși virusul a plecat inițial de aici, are o rată a mortalității mult mai mică decât Europa, de exemplu.

Unul dintre misterele legate de pandemie este exact aceta: De ce numărul morților de COVID-19 este mai mic în Asia decât în Europa de Vest și America de Nord? În continuare, vei vedea argumentele oamenilor de știință, care nu se bazează doar pe măsurile de restricție impuse de fiecare țară în parte, ci ia în considerare și alți factori care ar fi putut afecta rata mortalității, precum diferențele genetice, mutațiile virusului sau sănătatea fiecărui om.

Cum arată datele mortalității în prezent

Dintre toate continentele, Europa a fost cea mai afectată de noul coronavirus, în ceea ce privește numărul de morți cauzate de virus. La 26 mai, situația în lume arăta așa: Belgia avea 81,7 morți per 100,000 de locuitori, Spania avea 58, Marea Britania 55,8, Italia 54,5, Franța 42,6, Statele Unite 29,8, Canada 18,2, Germania 10,1.

În Asia, lucrurile sunt complet diferite. Japonia are 0,7 morți per 100,000 de locuitori, Coreea de Sud 0,5, China 0,3, India 0,3 sau Thailanda 0,1.

China, locul în care a izbucnit pandemia, are mai puțin de 5.000 de morți, ceea ce s-ar traduce în trei morți per un milion de locuitori. Japonia are șapte morți per milion de locuitori, Pakistan șase, Coreea de Sud și Indonezia au câte cinci, iar India are trei.

În comparație, Germania are 100 de morți per un milion de locuitori, Canada are 180, Statele Unite au 3000, iar Italia, Spania și Martea Britania au fiecare peste 500.

Cât de mult a contat răspunsul autorităților la pandemie

Unul dintre motivele pentru care pandemia a afectat mai mult Europa și America de Nord o reprezintă scepticismul autorităților în adoptarea măsurilor restrictive necesare. În cazul unor state, oamenii legii nu au reacționat suficiet de repede și nu au impus restricțiile la timp. Asta a dus la o răspândirea a virusului care, ulterior, nu a mai putut fi controlată. Să luăm exemplul Marii Britanii unde, inițial, prim-minitrul Boris Johnson milita pentru o strategie de imunizare în masă. Marii Britanii i-a luat mult mai mult timp să impună măsurile necesare, iar acest lucru se poate vedea și în numărul de morți pe care țara îl are în prezent.

La polul opus, statele din Asia au adoptat măsurile de restricție mult mai repede. Cel mai probabil, acest lucru s-a datorat experienței anterioare cu epidemiile de MERS și SARS.

Ce rol au jucat mutațiile virusului

Potrivit cercetătorilor din cadrul Cambridge University, virusul a suferit mutații, pe măsură ce a migrat din Asia și a ajuns în Europa. Conforma acestora, există posibilitatea ca tulpina inițială să fi fost adaptată (din punct de vedere imunologic sau ecologic) la o mare parte a populației Asiei de Est. Astfel, pentru a putea supraviețui în afara acestei regiuni, ar fi avut nevoie de o mutație.

O echipă de oameni de știință de la Laboratorul Național Los Alamos susține, de asemenea, că o tulpină mai contagioasă a virusului a ajuns în Europa și a ajuns apoi să se răspândească și în Statele Unite.

Totuși, pe de altă parte, alți experți au spus că semnificația tulpinilor emergente rămâne neclară. Jeremy Luban, un virolog la Universitatea din Medical School e de părere că ar putea fi doar un accident faptul că cine a avut tulpina carea suferit mutații a participat la evenimente cu mai multe persoane și a transmis virusul către mai mulți oameni. „Dar cealaltă posibilitate este ca această tulpină să fie mai transmisibilă”, mai menționează acesta.

Legătura cu genele și sistemele imunitare diferite

Potrivit omului de știință și imunologului Tasuku Honjo, există diferențe foarte mari între asiatici și europeni în ceea ce privește haplotipul HLA, genele care controlează felul în care sistemul imunitar al corpului uman răspunde la amenințarea unui virus. Honjo e de părere că acesta ar putea explica rata mortalității mai mică din Asia, însă cu siguranță nu este singurul motiv.

Tatsuhiko Kodama de la Universitatea din Tokyo spune că studiile preliminare arată că sistemele imunitare ale japonezilor tind să reacționeze la noul coronavirus ca și cum ar fi avut o expunere anterioară. Observă, de asemenea, că există secole de istorie a coronavirusurilor care apar din Asia de Est.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI