De ce nu auzi în România de idei care schimbă lumea: cât alocă statul pentru cercetare

De ce nu auzi în România de idei care schimbă lumea: cât alocă statul pentru cercetare

Sectorul de cercetare-dezvoltare este unul extrem de important pentru orice țară. Asta pentru că poate face diferența în viitor. Numai că România nu e fruntașă la capitolul alocări pentru acest sector. Și asta se vede cu ochiul liber.

Cercetarea și dezvoltarea aduc plus-valoare unei companii și așa ar trebui să se întâmple și la nivel de țară. Numai că acest sector nu e prioritar pentru niciun Guvern care poposește pe la Palatul Victoria. Inovarea ar trebuie să primeze, mai ales în contextul în care economia s-a digitalizat puternic în ultimii ani.

Numai că România pare să ignore această realitate.

INACO, o organizație neguvernamentală care supraveghează tot ce mișcă în domeniu, atrage atenția că domeniul cercetării e ignorat total în România. În afară de Laserul de la Măgurele, spre exemplu, nu prea mai există nimic în România demn de menționat. Poate doar pe hârtie.

De ce ignoră România domeniul cercetării

Andreea Paul, președinte INACO, susține că cercetarea românească ajunge subiect de discuție doar o dată la patru ani, când sunt alegeri, și odată la 7 ani, când trebuie să facem o strategie națională, arată ziare.com.

România a defilat cu o Strategie Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare a României, întinsă între anii 2014-2020. Numai că, în ultimii 6 ani, nu prea s-a făcut mare lucru.

„Noi punem pe hârtie planuri și strategii pe care le dezbatem public, le adoptăm că lege și nu ne mai ținem de ele. Le ținem la sertar. Ar fi timpul să urmărim foarte atent, noi, societatea civilă și decidenții politici, deopotrivă, modul în care se pun în aplicare aceste declarații de intenție, care sunt transformate în legi pentru dezvoltarea acestei națiuni. Dacă nu le vom urmări gradul de implementare, nici o grijă, << turnam >> un alt plan pentru că așa ne obligă bună guvernanță economică europeană și din nou << uităm >> să le punem în aplicare”, a declarat președintele INACO.

Totul rămâne, așadar, la nivel de promisiune.

„Trebuie să îndeplinim aceste ținte strategice asumate prin lege, pentru că ele sunt obligatorii, nu întră la categoria „dacă vrem”. Trebuie să ne întrebăm de ce nu s-au atins. Sunt argumente obiective sau o indolența nesfârșită în instituțiile publice unde nimeni nu răspunde de nimic? Dacă ne gândim la sancțiuni, cea mai aprigă pentru noi este cea legată de calitatea vieții. Suntem pe ultimele locuri în toate clasamentele europene ce țîn de cercetare-dezvoltare-inovare”, a mai spus Andreea Paul.

Ce au promis guvernanții

INACO arată că doar trei dintre cele 16 obiective ale Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare a României 2014-2020 s-au realizat până în ultimul sau an de implementare. Dintre cele 16 ținte oficial asumate acum 7 ani doar 3 sunt atinse (unul fiind încă cu semnul întrebării), unul este realizat parțial, iar 12 nu sunt realizate în ultimul an de implementare, ba chiar cu regrese îngrijorătoare.

„Noi nu dăm nici o șansă creierelor care pot ridică nivelul de știință din România. Trebuie să acordăm această șansă companiilor, start-up-urilor care pot deveni << unicorn >>, aici acasă, nu peste ocean sau în cine știe care parte a globului. Haideți să valorificăm resursă umană aici și să asigurăm podurile de transfer tehnologic din laboratoare înspre piață. La fiecare patru noi, noi promitem că revigorăm cercetarea după care uităm. Din șapte în șapte ani, mai turnam o strategie și un plan pentru cercetare-dezvoltare-inovare, după care șase ani uităm că avem așa ceva. Și nimeni nu răspunde pantru faptul că ele nu sunt transpuse în realitate”, mai spune Andreea Paul.

Laserul de la Măgurele este un proiect important care a luat naștere în România. Dar mai sunt pași importanți de făcut până când să apară rezultatele reale. Din țară răsar doar inițiative private, care s-au dezvoltat, de fapt, prin forțe proprii.

Bitdefender este liderul global în securitate cibernetică. În clubul global al celor 479 de companii unicorn, existente la mijlocul anului 2020, regăsim Ui-Path, companie fondată tot de români, în SUA, în domeniul inteligenței artificiale și care acum este evaluatala peste 10 miliarde de dolari.

E adevărat că și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Academia de Studii Economice din București se numără în topul universităților din lume.

„Pentru a performa în economie, în educație, în decizia publică deopotrivă, avem de făcut același lucru: să combinăm inteligență, cu tehnologia și cu empatia socială pentru a nu lasă niciun cetățean în urmă. De la on-line, la om-line, cum îmi place să spun. În acest scop avem nevoie de cercetare și inovare”, consideră Andreea Paul, președintele INACO.

România are la dispoziție miliarde, dar nu face nimic cu ele

E important de spus că UE pune la dispoziție bani mulți pentru dezvoltarea sectorului cercetării. Din motive mai mult sau mai puțin evidente, acești bani nu se folosesc.

UE are un program pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027. Se numește Horizon Europe – în valoare de 100 de miliarde Euro, iar banii au rolul de a modela viitorul mai verde, durabil, digital și competitiv. 70% din aceste fonduri se vor îndrepta către IMM-urile inovative, disruptive și cu potențial de extindere. O oportunitate pentru companiile și instituțiile de cercetare românești deopotrivă pentru a trece din laboratoare pe piață.

„Guvernul României vine la rândul sau cu Planul Național de Investiții și Relansare Economică, tot de 100 de miliarde euro pentru 2020-2030, unde domeniul CDI nu apare nici în cuprins (pg. 3), nici între obiectivele specifice (pg. 6-8), în schimb apare menționat fie între paranteze, fie este expediat în propunerile de dezvoltare ale infrastructurii cercetării, în granturile alocate companiilor sau în absorbția fondurilor europene alocate pentru următorii 7 ani”, spun experții INACO.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI