Ce „datorie” va avea fiecare român la final de an din cauza deficitului bugetar

Ce „datorie” va avea fiecare român la final de an din cauza deficitului bugetar
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Deficitul bugetar se va adânci în acest și poate ajunge până la 10% din PIB. De vină e pandemia de coronavirus, care a tras pe dreapta multe afaceri și a frânat brusc creșterea economică.

Începutul de an a fost extrem de prost pentru toată lumea, cu o frână puternică trasă economiei de către pandemia de coronavirus. România se numără printre țările afectate de criză, iar estimările nu-s dintre cele mai bune. Consiliul Fiscal estimează că, la sfârșitul anului deficitul bugetar ar putea fi de 10% din PIB sau chiar ar putea depăși această valoare.

Asta înseamnă aproximativ 113 miliarde de lei. Iar Consiliul Fiscal a calculat și cât înseamnă această datorie pentru fiecare locuitor al României.

Ce „datorie” va avea fiecare român la final de an din cauza deficitului bugetar

Dacă stai să împarți valoarea nominală a deficitului bugetar prognozat – peste 113 miliarde de lei – la fiecare locuitor al României, ar rezulta că fiecare român va avea o datorie de până la 5.900 de lei. Guvernul e un pic mai optimist decât Consiliul Fiscal.

Ministerul Finanțelor estima că România va încheia anul cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB – adică în jur de 73 de miliarde de lei. În acest caz, datoria per român ar fi de 3.900 de lei.

„Există doar trei posibilităţi majore, din experienţa nu numai a noastră, ci şi a altor ţări. Ne spun că există doar trei posibilităţi de acoperire a deficitului. Cele trei nu sunt exclusive, sunt cumulative.    Anume: un împrumut extern, creştere de venituri- aceasta este ordinea în manuale – şi bineînţeles reducerea de cheltuieli publice. Acum, cred că un mix între ele oricum va fi”, a spus cercetătorul Iulian Stănescu, citat de Mediafax.

La criza financiară precedentă, România a ajuns la un deficit bugetar de 8,5% din PIB în 2009 şi a fost nevoită să împrumute 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană.  Ulterior, s-au luat măsuri drastice de austeritate, impuse de acest credit pe care România trebuia să-l achite. Între altele,  salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, iar nivelul unor taxe – cum a fost TVA-ul – a crescut semnificativ.

Deocamdată, Guvernul se ferește să ia în calcul varianta unui împrumut extern, dar analiștii susțin că alte soluții nu prea se întrezăresc. Premierul Ludovic Orban și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, respingeau ideea unui împrumut la FMI sau altă instituție internațională.

Asta pentru că, spun economiștii, aceasta ar trebui să fie ultima variantă. Odată cu un credit consistent ar putea urma și măsuri de austeritate similare celor luate după criza din 2009.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI