18 sept. 2019 | 08:14

Ce înseamnă forma de muncă ”gig economy”, motivul pentru care românii nu mai pleacă din țară

ACTUALITATE
Ce înseamnă forma de muncă ”gig economy”, motivul pentru care românii nu mai pleacă din țară

Conform unui raport publicat de Bloomberg, tot mai mulți oameni din țările Europei de Est au ajuns să adopte un format de muncă de tip ”gig economy”. Beneficiile financiare există, dar efectele pe termen lung sunt greu de estimat.

Țările sărace din Europa de Est, printre care se numără Serbia, Ucraina și România, se confruntă cu o problemă majoră legată de migrația forței de muncă. Deși a apărut o soluție temporară sub forma conceptului de ”gig economy”, o legislație demodată și o infrastructură defectuoasă nu vindecă populația de gândul plecării în afară.

Sute de mii de sârbi, ucraineni şi români îşi câştigă existenţa prin intermediul unor platforme globale de tip freelance, lucrând pentru clienţi internaţionali care plătesc mai bine decât companiile locale. Asta înseamnă că lucrezi punctual, pe câte un proiect și ești într-o căutare constantă de noi sarcini.

Aceasta ar putea reprezenta un instrument perfect pentru a ţine în ţară cele mai bune minţi. În schimb, reglementările învechite forţează mulţi freelanceri să trăiască la limita legalităţii şi ar putea dejuca eforturile destinate să oprească fuga în afară.

Efortul Europei de Este de a se alinia la performanța vestului a fost consemnat de mai multe ori în ultima jumătate de secol. Dintr-un punct de vedere, ideea de ”gig economy” facilitează această aliniere. Din păcate, conform celor de la Bloomberg, generațiile de tineri sunt descurajate de unele dintre cele mai corupte sisteme politice din Europa.

„Momentul actual este unul similar cu cel din Star Wars, când nava spaţială face un salt prin hiperspaţiu, dintr-un sistem în altul. Dacă vrei ca economia ta să avanseze şi oamenii să rămână în ţară, trebuie să faci ceva”, spune Branka Andjelkovic, co-autorul cărţii Digging Into the Gig Economy in Serbia.

Ucraina, România și Serbia se află în aceeași situația din perspectiva forței de muncă. Degeaba se pot face bani de la distanță în tehnologie, design grafic, web development sau media, cât timp întreaga țară este instabilă din punct de vedere economic și politic. Suntem victimele unor reglementări financiare care nu au mai fosta actualizate din perioada comunistă, iar corupția răspândită la scară largă ambiționează foarte mulți oameni să plece în afara țării.

Vestea bună este că Ucraina, România şi Serbia au un număr mare de muncitori bine pregătiţi în domeniul tehnologiei. Mulţi dintre ei lucrează la distanţă, ceea ce până acum a încetinit fenomenul de fugă a creierelor, susţine Janine Berg, specialist la Organizaţia Internaţională a Muncii.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele