Mașinăria infernală Facebook: cum funcționează strategia diabolică a lui Zuckerberg

Mașinăria infernală Facebook: cum funcționează strategia diabolică a lui Zuckerberg
14:33 06.12.2018

Parlamentul britanic a făcut publice 250 de pagini de documente care conțin discuții interne din cadrul Facebook. Avem confirmarea, dacă mai era nevoie, că lui Mark Zuckerberg și celor aflați la conducere nu le pasă de tine și de datele tale.

Ce învățăm din aceste documente este că cei de la Facebook erau preocupați de cum să valorifice datele pe care le au la dispoziție pentru a-și crește veniturile și cum să facă față competiției.

Totul a început săptămâna trecută, când o comisie a parlamentului britanic a confiscat documente de la compania americană Six4Three ce a dat în judecată Facebook pentru că rețeaua socială i-a tăiat accesul la datele utilizatorilor.

Six4Three avea o aplicație care le permitea utilizatorilor să caute prin pozele prietenilor de pe Facebook pentru a găsi fotografii cu aceștia în costum de baie.

Facebook le-a tăiat accesul la API în 2015 (același API de care a abuzat Cambridge Analytica pentru a fura informațiile a 87 de milioane de oameni). Acest API a fost creat de Facebook pentru a da acces dezvoltatorii de aplicații la datele utilizatorilor, dar unii dezvotatori s-au comportat într-un fel atât de rău, încât Facebook a decis să închidă API-ul în 2015.

Corespondența include mail-uri interne schimbate dintre Mark Zuckerberg și angajații rețelei sociale. Mail-urile au fost obținute de șeful Six4Three.

Ce am aflat despre Facebook din documentele făcute publice

În jur de 250 de pagini au fost făcute publice, iar Damian Collins, cel responsabil de ancheta împotriva lui Facebook, a semnalat câteva probleme.

  • Facebook le-a permis companiilor să aibă acces pe deplin la datele prietenilor utilizatorilor chiar după ce a anunțat schimbările de pe platformă din 2014/2015. „Nu este clar dacă utilizatorii și-au dat acordul pentru aceste date sau cum Facebook a decis ce companii să aibă acces la aceste date ale prietenilor utilizatorilor”, a spus Collins.
  • Cei de la Facebook știau că un update al aplicației Facebook pe Android le permitea să aibă acces apelurile și mesajele utilizatorilor. Cu toate acestea nu au spus nimic pentru a nu stârni un scandal.
  • Facebook a folosit datele obținute de la firma de analytics Onavo pentru a determina ce aplicații erau descărcate și utilizate de public. Apoi decidea ce aplicații să cumpere sau pe care să le trateze ca pe o amenințare.
  • Au existat multe discuții despre valoarea financiară a datelor și cât ar putea să ceară pentru acces la ele pentru a le oferi altor companii.

Reprezentanții Facebook au declarat că documentele au fost prezentate într-o manieră „foarte înșelătoare” și spun că este nevoie de context adițional.

„Ca în orice afacere, am avut mai multe discuții interne despre numeroasele metode pe care le-am putea aborda pentru a construi un model de business sustenabil pentru platformă. Datele sunt clare: nu am vândut datele utilizatorilor noștri”, a comunicat compania.

Înainte ca aceste documente să fie publice, cei de la Wall Street Journal au reușit să obțină acces la mailuri interne trimise între 2012 și 2014. La vremea respectivă, se pare că Facebook ar fi avut de gând să îți vândă datele personale către diverse companii.

Compania se străduia, în 2012, să își sporească veniturile. Un angajat a venit cu ideea ca orice companie care nu cheltuie „cel puțin 250.000 de dolari pe an” să nu mai primească acces la date personale.

Facebook a făcut rost de bani pe datele tale (și nu numai)

În aceste mailuri se poate vedea că Facebook a încheiat acorduri cu unele companii pentru a le permite „accesul deplin la datele prietenilor utilizatorilor” reţelei sociale, deşi gigantul american a anunţat în 2015 că a pus capăt acestor practici.

Printre companiile care au avut acces la aceste date se numără Netflix, Airbnb, serviciul de taximetrie Lyft și aplicația de dating Badoo. Accesul la aceste date ar putea fi folosit pentru a le permite utilizatorilor unei aplicații să vadă care dintre prietenii lor de pe Facebook folosesc același serviciu.

Alte aplicații precum Ticktmaster, Vine sau Airbiquity nu au primit același privilegiu. Nu este clar care au fost criteriile pe care s-au decis aceste „parteneriate”, însă este clar că Vine era văzut ca un competitor, mai ales că aparținea Twitter.

Un alt lucru pe care aceste documente îl arată este cât de importantă era colectarea datelor pentru strategia lor de creștere. Creșterea a fost dintotdeauna obiectivul principal al Facebook, mult mai important decât creșterea veniturilor pe termen scurt sau mediu.

De exemplu, a fost o mișcare riscantă să aibă acces la apelurile și la SMS-urile utilizatorilor doar pentru a putea îmbunătăți algoritmul pentru News Feed și pentru funcția „People You May Know” care-ți sugerează ce prieteni să-ți faci pe rețea.

Competiția pe care Facebook n-a depășit-o a cumpărat-o

Pe lângă faptul că cei de la conducere erau preocupați să crească numărul de utilizatori de pe platformă, tot ei monitorizau și competiția.

De exemplu, ei au folosit datele de la Onavo din aprilie 2013 pentru a vedea că ritmul de creștere al WhatsApp era mult mai mare decât al Facebook Messenger în anumite regiuni. De asemenea, au putut vedea că pe WhatsApp se trimiteau 8,2 miliarde de mesaj pe zi față de cele 3,5 miliarde de mesaje zilnice trimise pe Facebook Messenger.

Ulterior, rețeaua socială a cumpărat WhatsApp cu 19 miliarde de dolari.

Ce vedem din toată chestia asta este că Mark Zuckeberg a fost și este preocupat să crească platforma, să adauge cât mai mulți utilizatori. Totodată, nu îi este frică să-și folosească puterea pentru a-și atinge obiectivele, indiferent dacă este vorba de uciderea competiției sau de utilizarea unor metode nonconvenționale pentru a face ceva mai mulți bani.

loading...