Revoluția din ’68 cu Ceaușescu aproape erou, amintită în București

Revoluția din ’68 cu Ceaușescu aproape erou, amintită în București
Daniel Ștefan
15:32 13.08.2018

Primăvara de la Praga din 1968 a rămas un eveniment marcant în istoria Cehiei și Slovaciei, dar și pentru România. La 50 de ani de la acel eveniment, Centrul Ceh de la București recunoaște meritul României într-o decizie care l-a făcut pe Nicolae Ceaușescu erou.

Invazia Cehoslovaciei din vara lui 1968 a demonstrat la acea vreme adevăratele intenții ale URSS, precum și modul în care conducerea de la Kremlin manipula și impunea cu forța legea comunistă în cel mai stringent mod posibil.

În 1968, Cehoslovacia, un stat comunist, a vrut să facă un pas înainte prin acordarea anumitor libertăți cetățenești, dar a fost trasă violent înapoi de colosul din Est care manevra abil state mai mici aflate în sfera sa de influență.

În prezent, la o jumătate de secol de la acel moment istoric, Centrul Ceh de la București amintește meritul României în susținerea morală a conducerii de la acea vreme și a refuzului lui Ceaușescu de a lua parte la invazia unui stat independent, a cărui singură „greșeală” a fost să se distanțeze de jugul opresiv al Moscovei și să-și aleagă propria cale de guvernare:

„Anul acesta marchează 50 de ani de la Primăvara de la Praga. Atunci, trupele sovietice au invadat Cehoslovacia. Trupele românești nu au luat parte la această acțiune”, scrie pe pagina de Facebook a Centrului Ceh, în descrierea imaginii cu mesajul: „Some «visited» us in 1968. You did not. So visit us in 2018!”

Ce a fost Primăvara de la Praga

Primăvara de la Praga este o denumire generică și semnifică metaforic revigorarea politică și socială pe care noua guvernare cehoslovacă, condusă de Alexander Dubcek, o dorea pentru a se îndepărta de rigorile învechite și criminale ale sovieticilor lui Leonid Brejnev.

Decizia de schimbare a lui Dubcek nu a fost una sfidătoare la adresa URSS, nicio măsură nu avea scopul de a stârni ostilitate. Cehoslovacia dorea doar să-și gândească propriul drum politic, ca oricare alt stat suveran și independent.

În primăvara lui 1968, reforme precum libertatea presei, o eventuală guvernare multipartinică și chiar o federalizare a țării, care să împartă țara în două națiuni cu drepturi egale, au fost privite cu ostilitate și teamă de Brejnev. În baza Tratatului de la Varșovia, trupele URSS, Poloniei, Republicii Democrate Germane, Bulgariei și Ungariei au invadat Cehoslovacia pentru a descuraja populația și conducerea să pună în aplicare astfel de reforme, iar revoluția cehă a fost reprimată.

Republica Socialistă România și RS Albania au fost singurele state care au refuzat să ia parte la această invazie. Ceaușescu a dat ordinul să fie mobilizate forțele armate în caz de nevoie.

Cum a fost privită reacția României în 1968

Nicolae Ceaușescu era încă nou la conducerea partidului și a României. Era o oarecare distanță între el și populație, așa că a fost ocazia perfectă să câștige simpatia cetățenilor.

Întreaga lume a privit invazia Cehoslovaciei cu ostilitate și nedumerire. Cum putea URSS, în plin Război Rece, să-și invadeze propriile state satelit de care avea nevoie să-și mențină poziția stabilă în fața capitalismului așa-zisei lumi libere. Iar un președinte mărunt, dintr-o țară din estul Europei, la fel de măruntă, să se opună colosului de la Răsărit, normal că a fost privit cu admirație, nu doar de români, ci și de occidentali.

Unii critici susțin că îndârjirea haiducească a lui Ceaușescu l-ar fi putut costa invadarea României de către ruși (din nou) și, într-adevăr, riscurile au fost enorme.

De fapt, poziția României în raport cu invazia a fost comunicată cehoslovacilor de către diplomații români doar verbal, fără vreun document oficial scris, tot ca o măsură conștientă de precauție, în ciuda eroismului afișat public.

Cum s-a pregătit Ceaușescu de o invazie a URSS

La Şedinţa Comitetului Executiv şi în plenară s-a propus crearea gărzilor patriotice pentru apărarea țării.

Prin ordinul nr. OK 00355/21 august, Ministerul Forţelor Armate a comunicat planul de măsuri pentru situaţia specială creată în urma invaziei: sistarea părăsirii garnizoanelor de reşedinţă de către marile unităţi şi unităţi; comandanţii şi şefii statelor majore să se găsească în permanenţă în garnizoanele de reşedinţă, iar continuitatea la comandă să fie asigurată de comandant sau locţiitorii săi. Apoi, a fost rechemarea din concendiu a tuturor comandanţilor până la eşalon regiment/batalion independent și sistarea plecărilor în concediu, a învoirilor şi a permisiilor tuturor cadrelor ofiţereşti; rechemarea efectivelor detaşate la munci agricole, pe şantiere de construcţii sau în alte locuri de muncă.

A fost și sistată trimiterea în URSS a unităţilor planificate să execute trageri în poligoanele armate sovietice, dar și sistarea trimiterii personalului militar în misiuni în străinătate. Nu în ultimul rând, a fost și trecerea pe recepţie pemanentă a staţiilor de radio de garnizoană şi verificarea tuturor legăturilor.

Ziua de 21 august 1968 n-a fost uitată de diplomația Cehiei. Nici românii care au apucat acel moment și eroicul discurs al lui Ceaușescu n-au uitat. Chiar și cu riscurile de rigoare și cu intențiile lui Ceaușescu de a câștiga imagine, România a avut meritul și dârzenia de a înfrunta ideologic URSS.

loading...