Al Treilea Război Mondial, între Rusia, Coreea de Nord și nebunia lui Trump

Al Treilea Război Mondial, între Rusia, Coreea de Nord și nebunia lui Trump

Am scris în martie un articol cu privire la declarațiile Șefului Statului Major al Armatei Ruse care vorbea de războiul viitorului și un eventual conflict între marile puteri. Discutam atunci, mai mult în treacăt, de posibilitatea unui război de proporții mondiale și o parte dintre comentarii s-au întreptat împotriva mea.

Unii comentatori au insinuat că acest fapt este imposibil și improbabil. Din acest motiv m-am gândit că nu ar fi rău la 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial și vreo 75  de la finalizarea celui de-al Doilea Război Mondial. ne aruncăm o privire la ce s-a întâmplat.

Totodată, multă lume a crezut că ne apropiem de un astfel de conflict major odată cu declarația lui Donald Trump de pe Twitter. Siria a devenit teritorul de ceartă și luptă în ruși și americani și, uneori, turci.

Cum se raportează lumea la al Treilea Război Mondial, după primele două conflicte majore

De obicei, istoricii intră în tot felul de discuții politice și ideologice influențate adesea de cursul sau rezultatul conflictului despre care vorbesc. Despre Primul Război Mondial se spune că lumea era pregătită. Mă iertați, spuneți morților, răniților, văduvelor și orfanilor această aberație! Nu, nu era nimeni pregătit pentru un măcel de proporții. Sau pentru un peisaj selenar cum arată cel de la Verdun.

Cei care visau război în 1914, și erau foarte puțini la număr, vedeau un conflict scurt și asta se reflectă din mesajele pe care le transmiteau soldaților de rând.

Primele scrisori ale celor înregimentați spuneau la unison un lucru: fiecare dintre ei, indiferent de naționalitate spera să petreacă în siguranță Crăciunul acasă. Războiul a început în iulie, așadar ei vedeau un conflict de câteva luni după modelul războiului franco-german din 1870.

Mai mult, la momentul asasinatului ducelui Franz Ferdinand și a soției sale la Sarajevo, nimeni nu se gândea că lucrurile vor degenera în așa fel. Toate pregătirile militare ale marilor puteri europene, semănau foarte tare cu politica de azi de înarmare pentru descurajarea oricărui adversar. Fiecare țară mai mică sau mai mare era într-un sistem de alianțe, pentru a avea o umbrelă de securitate! Sună cumva cunoscut?

Nici măcar sancțiunile impuse, cam pe nedrept, Serbiei de către Imperiul Austro-Ungar, nu păreau un motiv de război total. Mai mult chiar, conștientă de incapacitatea militară, Serbia a acceptat aproape tot ce i s-a cerut. Deci nici măcar nu există un motiv atât de bine întemeiat de război.

Încăpățânarea unui lider foarte bătrân, împăratul austriac Franz Josef, și frustrările unui personaj cât se poate de bizar, împăratul german Wilhelm al II-lea, au generat un măcel care nu doar le-a pus capăt domniile, dar a schimbat harta Europei. Mai sunt și alți factori care au contribuit la declanșarea Primului Război Mondial, fiecare dintre ei insignifianți, dacă îi luăm separat sau împreună, dar într-un alt context.

Dacă ne închipuim că toată lumea era în cazarmă cu arma la picior gata să omoare pe cineva, ne îndoim amarnic. Oamenii, în primăvara lui 1914 și la începutul verii, se pregăteau de concediu la mare sau la munte. Discutau politică pe la terase, ieșeau la grătar, mergeau la teatru și la film (abia apăruseră primele cinematografe) și multe activități pe care sincer le-ați găsi extrem de familiare azi.

Așadar, nu cred că ar trebui să ne culcăm pe-o ureche zicând că ce s-a petrecut în 1914 nu ne va mai repeta.

Nici al Doilea Război Mondial nu a fost unul dorit. Cu excepția unui lider dement, precum Adolf Hitler, și a câtorva apropiați ai săi, nimeni nu și-a dorit un nou măcel. Având în minte cele petrecute între 1914-1918, lumea a considerat că o aberație atât de mare nu se va mai repeta niciodată. Că ne-am învățat lecția și nu vom mai ajunge acolo. Greșit!

Nu e nevoie doar să te gândești, ci și să acționezi în consecință. Umilirea unei națiuni și împingerea ei către colaps a scos din ea niște monștri greu de egalat. După Primul Război Mondial, Germania a fost umilită. Liderii celorlalte națiuni nu s-au mulțumit cu pedepsirea Kaiserului și cu despăgubiri de război.

Au dorit să îi îngenuncheze pe nemți, care, paradoxal, nu au pierdut războiul. Acest fapt a dus la instalarea unui haos în societate. Criza financiară din anii ‚30 a pus capăt ultimelor urme de democrație, iar oameni precum Hitler, care promiteau orice, au avut de câștigat. Disperarea se dovedește a fi uneori un factor nociv.

Probabil că nu s-ar fi ajuns la război dacă măcar celelalte puteri ale lumii – Franța, Anglia, SUA – ar fi fost atente la aceste mișcări extremiste și dacă ar fi sancționat de la primele semne o mare putere condusă de un nebun.

[readmore]

Fiecare a considerat că la el în țară fiecare poate să facă fix ce dorește și nimeni să nu ia vreo atitudine împotriva lui Hitler. Îți aduce aminte de ceva?! Când s-a declanșat războiul civil spaniol, Hitler și-a trimis aviația să îl ajute pe Franco și să își testeze acolo armele. Nu vreau să fac nicio paralelă, dar mai sunt și azi astfel de conflicte, conflicte de test.

Posibilitatea unui război global – Al Treilea Război Mondial – este, ce-i drept, destul de mică azi și nu pentru că ne-am învățat vreo lecție din istorie, ci pentru că armele existente duc la o anihilare globală nu doar a potențialilor adversari, ci a întregii omeniri.

Asta nu înseamnă că nu există nebuni sau lideri cărora nu le pasă. Kim Jong-un și butonul său îți spune ceva?


Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.

Ciprian Plăiaşu
Articol scris de
Ciprian Plăiaşu
Ciprian Plăiașu este editor coordonator Historia.ro. Pasionat de idei crețe, scrie despre greșelile trecutului, greșeli pe care le tot repetăm.
Comentarii
10:07 / 12.04.2018