Cărțile de chimie rămân în urmă: tabelul periodic găzduiește noi elemente

Cărțile de chimie rămân în urmă: tabelul periodic găzduiește noi elemente
10:40 05.12.2016

Tabelul periodic al elementelor primește ocazional noi elemente, iar de această dată are patru noi adiții în partea inferioară.

Patru noi elemente au fost numite și au fost adăugate pe cel de-al șaptelea rând al tabelului periodic. Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată a aprobat introducerea noilor elemente încă din decembrie 2015. Cu toate acestea, procesul de propunere a numelor și de a aștepta comentarii din partea publicului este unul anevoios, care durează câteva luni. Începând de săptămâna aceasta, totuși, cărțile de chimie sunt depășite.

Noile elemente adăugate în tabelul periodic au pozițiile 113, 115, 117 și 118. Elementele nou-primite pe rândul șapte se numesc Nihonium, Moscovium, Tennessine și Oganesson.

Noile elemente contribuie la finalizarea ultimului rând al elementelor super-grele, care sunt caracterizate de un număr mare de protoni în nucleu. Numerele de mai devreme reprezintă numerele atomice ale elementelor.

Astfel de elemente super-grele, precum cele noi adiții din tabelul periodic, nu se găsesc în natură. Acestea sunt create în mod sintetic, după ce un radioizotop este expus la un alt izotop specific. În cazuri destul de rare, nucleele se combină pentru a forma noi elemente.

Cele noi elemente au fost sintetizate încă din 2003, dacă ne luăm după cazul moscoviumului. Calea către un loc permanent în tabelul periodic a implicat ani întregi de confirmări ale existenței elementelor, până ce IUPAC și-a dat, într-un final, acordul.

Elementele sunt numite după locuri sau după oameni. Astfel nihoniumul a fost descoperit de cercetători japonezi și este denumit după Nihon, care înseamnă Japonia. Moscoviumul a fost descoperit de oameni de știință ruși și este denumit după capitala Federației. Cercetătorii de la Oak Ridge National Lab, din Tennessee, au descoperit și denumit tennessine-umul. Echipa rusă ce a descoperit elementul oganesson l-a denumit după fizicianul Yuri Oganessian, arată cnet.com.

Aceste elemente super-grele sunt extrem de instabile și au tendința să se descompună în câteva fracțiuni de secundă, astfel că nu au o utilitate practică. Cu toate acestea, cercetătorii încă speră să descopere elemente super-grele care să fie și stabile.