Scurt istoric al Black Friday: din SUA până la eMAG, în România

Black Friday , în România, este un eveniment împrumutat din Statele Unite ale Americii și promovat încă din 2011. A pornit „tradițional“, dar în ultimii trei ani a căpătat o identitate a sa. Anul acesta, a ajuns să nu mai fie doar de-o zi sau un weekend, ci de câteva luni.

Black Friday marchează cel mai important moment consumist din lume. A pornit din Statele Unite ale Americii cu o proclamare în 1863 a lui Abraham Lincoln, pe când era președinte, a Zilei Recunoștinței. A fost tot un eveniment dedicat consumului, comerțului, dar abia un secol mai târziu Black Friday avea să apară și să se dezvolte la un nivel de luat în seamă.

Termenul „Vinerea neagră“ desemnează în istoria SUA, dar şi în cea mondială, câteva momente dificile, unele dintre ele ducând la crize economice. Termenul s-a conturat, pentru prima dată în 1869, când bursa de la New York s-a prăbuşit. Era 24 septembrie, iar căderea a fost cauzată de doi speculatori – Jay Could şi James Fisk – care, prin mită şi înşelăciune, au preluat controlul pieţei aurului. Cam cum se întâmplă de fiecare dată când sunt mulți bani și oameni capabil și dispuși să creadă în povești. Dar asta e altă discuție.

După câteva decenii, termenul avea să devină mai popular. Pe 18 septembrie 1929, aceeaşi bursă din New York a înregistrat o scădere bruscă a preţurilor acţiunilor. Apoi, a urmat o perioadă cu fluctuaţiile preţurilor şi volumului tranzacţionărilor. Asta până pe 24 octombrie (Black Thursday), când bursa a deschis în scădere cu 11%. Acesta a fost momentul în care „Marea criză economică“ a început.

Au urmat „Lunea neagră“ (Black Monday) şi „Marţea neagră“ (Black Tuesday), când Dow Jones a scăzut cu peste 12%, respectiv 11%. Următorii anii au fost marcaţi de variaţii mari, până la cel mai mic nivel, 41,22, pe 8 iulie 1932. Cauzele acestei scăderi şi crize au fost supraproducţia şi consumul accelerat.

Oamenii au uitat însă repede, astfel că în anii ‘60 presa din State a folosit „Black Friday“ pentru a descrie perioada cumpărăturilor de după Ziua Recunoştinţei. A venit ca un nume evident: negrul marca veniturile, umplea foaia de inventar, și arăta mai optimist decât roșul folosit pentru pierderi. Spre anii ‘90, termenul a devenit tot mai popular şi sărbătoarea a intrat în cultura populară a capitalismului. Tot atunci au început să preia și televiziunile subiectul și să îl transforme într-un fenomen de isterie națională. Cel puțin așa arăta din reportajele lor.

Black Friday eMAG, sau cum a ajuns în România

În România, „Black Friday“ a debutat în 2011 prin eMAG, iar magazinele online au fost primele care s-o preia şi s-o implementeze. Ideea i-a venit lui Iulian Stanciu, director eMag, după ce a văzut cum se manifestă oamenii în preajma evenimentului. Pe atunci, oamenii abia își reveneau după o criză economică (în 2009, vânzările electroretailerilor au scăzut cu 50%), iar creditul cu buletinul pentru consum sporit de diverse electronice nu mai era. Astfel, fiecare patron de magazin căuta o soluție. „Black Friday“ a fost una nesperată, ba chiar senzațională, dacă vedem ultimii doi ani.

Mihaela Bilic a spus tot adevărul despre postul intermitent de slăbit. Ce avantaje și ce dezavantaje există

Satul situat la doar 30 de km de București pe care să-l vizitezi în weekend. Aici se ardeau zilnic câte 200 de cuptoare

„Am studiat modelul Amazon, Rakuten din Japonia, studiez şi Alibaba cu Taobao din China. […] (De Black Friday) imaginea aia când se deschide magazinul şi se îmbulzesc oamenii, şi se reped la produse, e un «care pe care» până ajunge produsul la casă şi acasă. E o ieşire din zona raţională şi o stimularea a zonei de emoţional. Fie că e spiritul de turmă, fie că e dorinţa de a face o economie, ajungi să te uiţi, poate găseşti ceva interesant“, declara acesta într-un interviu pentru „Adevărul“ în 2013.

În urmă cu trei ani, retailerul acesta decidea să schimbe data: din ultima săptămână din noiembrie, să fie în penultima. Explicația era să aibă timp curierii să livreze până de 1 decembrie, zi liberă în România. Americanii n-au problema asta, astfel că ei pot ține ce dată vor.

Acum, „Black Friday“ a devenit un moment cu două faze: prima este cea (i)rațională, de a cumpăra, de a avea ceva nou, de a profita de o reducere, iar cea de-a doua este cea socială, de a fi parte dintr-un fenomen. Toate magazinele încearcă să aibă de-a lungul unui an cât mai multe evenimente de reduceri, ca să vândă cât mai mult și să recupereze din volum marjele de profit pe care nu le obțin din simplul retail. Numai că de Black Friday și oamenii se așteaptă la prețuri reduse, vin sărbătorile de iarnă și sunt mai dispuși să cumpere.

Cinci magazine din România au adoptat „Black Friday“ : eMag, PC Garage, Koyos și evoMag, în online, și Flanco în offline. Acum, în 2016, nu mai e vorba de numărat „cine participă“, ci „cine nu“. Sunt multe care derulează campanii începând de pe 18 noiembrie până pe 20, altele au o săptămână, altele au avut câteva luni. Vor mai fi unele care vor ține de „data clasică“, ultima vineri din lună. Sunt doar detalii pe lângă un fenomen care a transformat în bine comerțul online din România, iar magazinele și-au crescut notorietatea.

Pe lângă Amazon și eMag, mai există Alibaba. De fapt, „peste“ acestea două. În 2016, a reușit să vândă de „Ziua Celibatarilor“ de 5 miliarde de dolari într-o oră. Pe durata unei singure zile a ajuns la 15 miliarde de dolari. A fost în creștere față de anul trecut, dar mai puțin decât așteptările. Totuși, e altă piață, alt flux și un număr mult mai mare de cumpărători.