Reușită NASA: sonda Juno s-a plasat cu succes în orbita lui Jupiter

Reușită NASA: sonda Juno s-a plasat cu succes în orbita lui Jupiter
11:01 05.07.2016

După cinci ani şi aproape trei miliarde de kilometri, sonda Juno s-a plasat cu succes pe orbita lui Jupiter.

Sonda de 3,6 tone, propulsată cu ajutorul energiei solară şi care avansează cu 64 de kilometri pe secundă, va orbita Jupiter timp de 18 luni, de la altitudini care vor varia între 4.667 şi 10.000 de kilometri. Pe măsură ce Juno se apropie de Jupiter, gravitația puternică a planetei va accelera viteza sondei spațiale la aproximativ 265.000 de kilometri pe oră, au explicat cei de la NASA. „Nu cred că mai există un obiect creat de om, care a părăsit Pământul, și care să se deplaseze atât de repede”, a spus cercetătorul șef al misiunii, Scott Bolton, de la Institutul de Cercetare Southwest din Sant Antonio.

Pentru comparație, un glonț se deplasează cu viteză de 2.735 de kilometri pe oră, iar Stația Spațială Internațională se mișcă cu o viteză de 28.160 de kilometri pe oră. Datele transmise de Juno îi vor ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine cum s-a format și cum a evoluat Jupiter.

Lansată pe 5 august 2011, contra unei sume care acumulează în total de 1,1 miliarde de dolari, Juno are la bord nouă instrumente cu ajutorul cărora va realiza hărţi gravitaţionale şi magnetice ale lui Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, pentru a-i afla structura internă.

La finalul misiunii sale, Juno va plonja intenționat în atmosfera planetei. Sonda a fost programată să facă acest lucru pentru a se asigura că niciun microb de pe Pământ nu va contamina luna planetei Jupiter, Europa, despre care astrobiologii cred că are cele mai mari șanse să găzduiască viață extraterestră. Scott Bolton, coordonatorul misiunii sondei Juno, a explicat care sunt șapte dintre cele mai importante mistere legate de planeta Jupiter.

Prima întrebare la care ar putea răspunde Juno va fi cum s-a îmbogățit Jupiter în elemente grele, prin comparație cu Soarele. Jupiter este de 317 ori mai masivă decât Pământul, fiind și cel mai masiv corp din întregul sistem solar, cu excepția Soarelui.

Conform astronomilor, planetele din sistemul solar s-au format din același nor de hidrogen și heliu din care s-a format și Soarele. Există însă o problemă: sonda Galileo, care a studiat planeta Jupiter în perioada 1995 — 2003, a descoperit că abundența elementelor grele pe Jupiter este diferită față de cea de pe Soare. Unul dintre obiectivele misiunii Juno este de a măsura aceste elemente grele cu o precizie mai ridicată decât cea de care a fost capabilă sonda Galileo.

De asemenea, o altă întrebare care i-a măcinat pe cercetători este legată de abundența apei pe Jupiter. Conform NASA, apa înghețată (cel mai probabil provenită de pe cometele și asteroizii care s-au ciocnit cu gigantica planetă) a adus elemente mai grele pe Jupiter, în afara hidrogenului și heliului din norul de materie din care s-a format Sistemul Solar.

„Dacă știm cât de abundentă este apa pe Jupiter, vom putea defini condițiile și procesele produse în norul primordial de praf și gaz din care s-a format Jupiter. Aceleași condiții și procese s-au manifestat și în cazul formării altor planete. Iar cum Jupiter conține majoritatea apei din sistemul nostru solar, ne așteptăm ca această misiune să ne ajute să înțelegem și originea apei dătătoare de viață pe Pământ”.

Jupiter este alcătuită în proporție de 90% din hidrogen, care în straturile atmosferice superioare există în stare gazoasă, la fel ca și pe Pământ. Însă în adâncurile acestei planete, hidrogenul este supus unei presiuni atât de mari, încât este transformat într-un fluid care conduce electricitate la fel ca un metal.

Această caracteristică generează un colosal câmp magnetic în jurul planetei, care este întărit și de viteza mare de rotație a lui Jupiter. Aurorele sunt mai strălucitoare la polii lui Jupiter decât pe orice altă planetă din sistemul nostru solar. Nimeni nu știe însă care este compoziția nucleului lui Jupiter. Nimeni nu știe până la ce adâncime ajunge stratul de hidrogen lichid și dacă în nucleul planetei se găsesc și elemente grele. Juno urmează să afle mai multe despre interiorul acestei planete studiindu-i atmosfera, gravitația și câmpul magnetic.

De asemenea, alte întrebări la care sonda Juno poate da răspunsuri ar fi: „Până la ce profunzime ajung centurile atmosferice ale lui Jupiter și furtunile colosale care îi bântuie atmosfera, așa cum este celebra Pată Roșie?”; „Cum se rotește interiorul său?” sau „Care este originea puternicului câmp magnetic jovian?”

Sursa: Agerpres
loading...