Cum a fost salvat Premiul Nobel de furia naziștilor

Cum a fost salvat Premiul Nobel de furia naziștilor

În anul 1940, Niels Bohr avea două Premii Nobel în casa sa, de care trebuia să scape cât mai repede.

Pe 9 aprilie, în anul 1940, armata germană invada Danemarca pentru a ”o proteja de agresiunea forțelor britanice și franceze”. Wehrmacht-ul a avut parte aici de una dintre cele mai scurt lupte ale sale, danezii capitulând la doar câteva ore după ce capitala lor a fost amenințată de bombardierele germane. Copenhaga a scăpat de soarta carea avea să distrugă orașe precum Roetterdam, însă persoanele din interiorul acesteia nu aveau să scape de ocupație. Una dintre cele mai cunoscute figuri din oraș era Niels Bohr.

Bohr, în mod ciudat, se afla în posesia a două Premii Nobel. În mod normal, Bohr nu ar fi riscat decât confiscarea acestora, dar în cazul de față, miza era una mult mai mare. Asta deoarece niciuna dintre cele două nu îi aparțineau. Acestea fuseseră decernate în urmă cu mai mulți ani unor cercetători germani, Max von Laue și James Franck, care au ales să le trimită la Institutul de Fizică Teoretică unde se afla Bohr, pentru a fi protejate. În acea perioadă, trimiterea aurului în afara Germaniei era ilegală. Astfel, dacă luăm în considerare faptul că unul dintre ei era opus nazismului, iar altul avea origini evreiești, putem fi siguri că ambii riscau să fie executați imediat.

Potrivit site-ului NPR, aziștilor le-ar fi fost foarte ușor să-și dea seama că medaliile sunt ale lor. Acestea erau fabricate din aur de 23 de karate și erau inscripționate foarte clar cu numele germanilor. Institutul lui Bohr atrăsese de foarte multă vreme cercetători evrei, iar naziștii știau asta. Bohr era conștient că va fi percheziționat în curând și trebuia să scape rapid de medalii.

Norocul face că în acea zi, Georgy de Hevesy, un cercetător maghiar care avea să câștige Premiul Nobel ulterior, se afla în laboratorul lui. De Hevesy a sugerat îngroparea medaliilor, însă Bohr știa că naziștii vor cerceta fiecare loc. Astfel, maghiarul a propus dizolvarea aurului într-o soluție denumită ”aqua regia”, singura substanță în care un astfel de proces care implică aurul ar fi fost posibil. Nu știm exact cât a durat întregul proces (De Hevesy a declarat că, inițial, acesta decurs încet), însă, după o perioadă, medaliile s-au transformat într-o substanță portocalie, pe care Bohr a plasat-o într-un recipient special pe un raft superior din biroul său.

Germanii nu au găsit nimic, iar, după ani de zile, atunci când s-a întors în biroul respectiv, De Hevesy a descoperit recipientul intact. Cercetătorul s-a folosit de cunoștințele sale pentru a inversa procesul, trimițând după aceea metalul la Stockholm. Academia a refăcut medaliile și le-a oferit celor doi germani care le primiseră cu mulți ani în urmă.

Citește și:
Etichete: