Anti-amintirile, un concept care ar putea schimba modul în care înțelegem creierul uman

Anti-amintirile, un concept care ar putea schimba modul în care înțelegem creierul uman
15:57 06.04.2016

La un moment dat, cu toții am trăit ceva ce am prefera să uităm, prin urmare e de apreciat abilitatea creierului de a uita lucruri. 

În cazul în care te întrebai ce se întâmplă în creier atunci când uiți ceva, oamenii de știință au un răspuns care nu seamănă cu nimic de până acum. Un nou studiu sugerează că unul dintre modurile în care uităm lucruri vizează ceea ce au descris drept „anti-amintiri”. Acestea sunt conexiuni între neuroni care generează modelul invers al activității electrice în raport cu amintirea originală. Ipoteza „anti-amintirilor” se leagă de ideea potrivit căreia o funcție cerebrală sănătoasă rezultă din interacțiunea a două tipuri de celule cerebrale: neuronii excitatori și neuronii inhibitori. După cum o sugerează și numele, neuronii excitatori generează activitate electrică în creier, iar cei inhibitori o opresc.

Oamenii de știință spun că fără o balanță între cele două tipuri de neuroni, s-ar putea ajunge le boli precum epilepsie, schizofrenie și autism. Într-un nou studiu, cercetătorii de la Universitatea Oxford și Universitatea College London au vrut să vadă cum aceleași funcții afectează abilitatea de a ne aminti lucruri. Când învățăm ceva, conexiunile sunt realizate între neuronii excitatori. Asta ne face să formăm amintiri, dar debalansează și sistemul de neuroni excitatori și inhibitori. Pentru a reface echilibrul, conexiunile inhibitoare creează modele electrice opuse față de cele prin care se creează amintiri.

Cercetătorii au folosit RMN-uri și alte tehnici similare, pentru a avea o privire detaliată în activitatea cerebrală a voluntarilor. Acestora li s-au arătat mai multe forme în pereche, ceea ce i-a ajutat să formeze amintiri pe bază de asociere. În 24 de ore, acestea au fost uitate, așa că medicii au vrut să afle dacă e o consecință a reechilibrării sistemelor de neuroni. Au folosit stimulare transcraniană directă pentru a aplica un curent electric mic în creierul participanților, și astfel au putut suprima concentrația anumitor chimicale din creier, inclusiv GABA, strâns legată de inhibiție. Făcând asta, au redus activitatea neuronilor inhibitori responsabili pentru anti-amintiri, ceea ce înseamnă că asocierile dintre forme au revenit în memoria voluntarilor.

Totuși, să nu uităm că avem de-a face cu un studiu la scară mică, în care au fost implicați puțini voluntari. Cercetătorii spun că dovada că există anti-amintiri, care pot fi manipulate, e un pas imens pentru înțelegerea creierului uman și pentru posibilitatea de a trata bolile neuropsihiatrice, precum schizofrenia sau autismul. Studiul poate fi citit integral în Neuron.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI