Conștiența umană ar putea avea un buton de pornire/oprire, localizat în creier

Anul trecut, oamenii de știință de la Universitatea George Washington au publicat un studiu impresionant despre așa-zisul buton care ne pornește sau ne oprește conștiența.

Cercetătorii au descoperit că, atunci când stimulează o anumită porțiune a creierului unei persoane cu epilepsie, aceasta intră aproape în stupoare catatonică (n.red.: o stare apatică, lipsită de mișcare, în care persoana nu reacționează la stimulii externi. Activitatea motrică este aproape inexistentă. Indivizii aflați în această stare nu au contact vizual aproape deloc sau deloc cu cei aflați în preajmă și/sau pot fi muți și rigizi). Apoi, când renunțau la stimulare, aceasta se trezea, fără a avea nicio amintire legată de episodul respectiv. Numită sugestiv „claustru”, această parte a creierului nu e suficient înțeleasă, dar a atras atenția cercetătorilor încă de la realizarea studiului menționat, scriu cei de la Extreme Tech.

Un nou studiu publicat în revista Consciousness and Cognition s-a concentrat asupra veteranilor de război, care au suferit traume cerebrale severe, mai ales în claustru. Rezultatele sugerează că ceea ce au descoperit anterior, și anume că stimularea claustrului poate opri conștiința, e mai degrabă o particularitate. În cazul veteranilor, care suferiseră și alte traume în adiția deteriorării claustrului, consecințele au fost diferite. Din fericire, se pare că această regiune cerebrală nu e un buton de pornire/oprire a conștienței în general. De asemenea, pacienții cu traume își pot adapta funcțiile pierdute prin alte structuri ale creierului.

Oricum, lucrurile sunt destul de complicate. Există dovezi care arată că salvia, care funcționează și ca halucinogen, ar putea afecta claustrul, inhibând anumiți receptori. Dacă acest claustru joacă un rol de coordonare a creierului atât de important pe cât se crede, asta ar putea explica și de ce salvia face creierul să interpreteze informația vizuală în moduri atât de bizare. Ar putea, totodată, să arate de ce e posibil ca o persoană cu claustrul afectat să primească informație prin nervul optic, fără a o vedea în adevăratul sens al cuvântului.

Francis Crick și-a petrecut o bună parte din viață studiind claustrul, pe care îl vede drept punctul de concentrare a conștienței. Totuși, acest lucru nu e în întregime veridic, întrucât oamenii cu claustrul distrus parțial sau total pot fi în continuare conștienți. Ar putea fi un element crucial în conducerea altor părți puternice, dar limitate ale creierului, precum un dirijor al unei orchestre .