LG Flatron E2290: Tras ca prin inel [Review]
Primul lucru la care m-am gandit, dupa un lung fluierat, la prima vedere in realitate a lui LG Flatron E2290 a fost o frantura de basm de prin copilarie, care vorbea despre supletea personajului in termenii din titlul acestui material: tras ca prin inel. Pentru ca E2290 este cel mai suplu monitor pe care l-am vazut vreodata si inteleg ca detine si recordul mondial la acest capitol. Cu un profil atat de subtire incat in poze pare chiar neverosimil, acest monitor este un spectacol din multiple puncte de vedere, la care ma voi referi in cele ce urmeaza.
Primul si cel mai spectaculos lucru pe care il remarci inca de la prima vedere este, evident, design-ul. Care, din profil, este o simpla linie conectata la un dreptunghi. O simplitate geometrica care frizeaza perfectiunea. Daca privesti doar o poza din profil al lui LG Flatron E2290 ar fi perfect scuzabil sa-l confunzi cu vreo antena de camera sau asa ceva, dar in realitate este realmente spectaculos si nu te vei putea plimba prin jurul biroului fara sa-i arunci, fie si pe furis, o privire din profil.
Paralelipedul care constituie baza monitorului nu are doar o functie estetica, ci adaposteste de o maniera foarte discreta si toata conectica. Ar fi fost pacat ca o asemenea priveliste sa fie intinata de vreun cablu, asa ca inginerii LG au gasit o solutie de o maxima discretie pentru toata cablaria, care devine pur si simplu invizibila. Conectorii nu sunt pozitionati, ca la marea majoritate a celorlalte monitoare, undeva pe carcasa spate, ci in baza piedestalului, ceea ce ascunde complet privirii cablurile, daca amplasezi monitorul aproape de marginea unui birou, ca tot omul. Daca ai unul din acele birouri prevazute cu gauri speciale pentru cabluri, acestea pot deveni literalmente invizibile din aproape toate unghiurile.
In plus, baza paralelipipedica care se intinde pe mai mult de jumatate din latimea monitorului ii confera acestuia si o stabilitate foarte buna in caz de lovire accidentala din lateral, dar se poate destabiliza destul de usor daca il lovesti din fata sau din spate.
Cromatica finisajului este in cheie… crom, ceea ce inspira nu doar eleganta, ci si un feeling extrem de high-tech si chiar si oprit monitorul este o mica opera de arta pe biroul tau. Daca vi se pare ca exagerez cu ceva laudand calitatile estetice ale acestui monitor, cand il veti vedea in realitate sunt sigur ca multi imi veti da dreptate.
Dar sa nu uitam ca vorbim de un LG si acest brand ne-a invatat demult ca nu doar estetica este relevanta. Chiar daca panoul acestui display este obisnuitul TN (Twisted Neumatic), care este cel mai raspandit tip de panou LCD, caracteristicile tehnice ale acestuia sunt absolut satisfacatoare si calitatea constructiei extrem de buna, asa ca imaginile afisate sunt de o calitate, la randul ei, foarte buna.
Rezolutia lui E2290 este, desigur, Full HD nativa, deci 1920 x 1080. Daca mai adaugi la asta iluminarea LED, un timp de raspuns de 2 ms si o rata de contrast de 10.000.000:1, ai o masinarie care te cam imbie la jocuri, dar sa nu anticipam… Dimensiunea panoului este de 21,5 inci pe diagonala, fiind suficient de mare pentru cam orice tip de utilizare (desi in jocuri nu m-ar fi deranjat o dimensiune mai mare). Culorile afisate sunt foarte bine echilibrate si suficient de stralucitoare (by the way, luminozitatea monitorului este de 259 cd/m2), cu detalii precise si contururi bine delimitate si clare, iar la actiuni care se desfasoara rapid nu raman urme reziduale de imagine pe ecran. Conectica mascata cu discretie de piedestal include clasicul D-Sub (cablul VGA clasic), dar si conectori DVI-D si HDMI (Yey!), precum si o iesire pentru casti. Finisajul ecranului este mat, cu un strat anti-reflectie, varianta pe care eu unul o prefer, chiar daca reduce un pic din intensitatea culorilor si luminozitate.
OSD-ul (On Screen Display) este si el foarte bine realizat si foarte usor de folosit. Comenzile acestuia sunt patru senzori sub forma de puncte luminoase dispuse pe piedestal, care raman aprinse tot timpul. La fel senzorul de pornire/oprire, amplasat pe coltul dreapta-jos al piedestalului, arata foarte sic si ramane tot timpul aprins: alb in conditii normale de utilizare si rosu daca monitorul este oprit de aplicatia de management al alimentarii din sistemul de operare. Layout-ul comenzilor este foarte simplu si intuitiv si te prinzi imediat pe care dintre punctele luminoase trebuie sa-l atingi pentru a naviga unde vrei prin sistemul de meniuri, pentru ca toate comenzile de pe ecran corespund ca pozitie celor patru senzori de pe piedestal.
Cum spuneam, acest monitor te cam imbie la jocuri, si Crysis 2 cu totul la maxim in Full HD, chiar daca nu-ti streseaza hardware-ul asa cum o facea primul joc, arata fenomenal pe acest monitor. Detaliile sunt afisate foarte precis si este foarte usor sa plasezi headshot-uri de la mare distanta. Inevitabil vei face si un pic de turism, New York-ul aratand foarte bine chiar si in ruine, si nu o data am golit bateria cloak-ului cascand ochii pe la zgarie nori, pentru a fi trezit brutal la realitatea jocului, cu vreo juma de incarcator de gloante infipte prin pliurile costumului. Cat despre filme, am incercat un Casino Royale de pe Blu-ray care s-a vazut foarte bine, odata ce am umblat un pic pe la controalele de culoare. Nivelul de negru afisat a fost foarte bun, insa in preset-ul Cinema s-a vazut o usoara tenta spre verzui, corectabila daca umbli la setarile manuale. In uz normal, sistemul de operare arata foarte bine, textul este clar afisat si detaliile foarte bine delimitate.
Dintre toate preset-urile l-am preferat pe cel implicit, care mi s-a parut a afisa cele mai bine echilibrate culori, dar pana la urma am apelat si la ceva setari manuale. Preset-urile nu sunt, totusi, prea grozave si v-as recomanda pe cel implicit sau, si mai bine, setari manuale, care pe mine m-au multumit. Un lucru cool, insa, legat de preset-uri, este modul in care le selectezi: jumatate de ecran ramane cum era si cealata jumatate iti arata efectul noului preset. Dar asta cu setarile de imagine tine oricum de preferinte personale si, pana la urma, utilizatorul decide ce-i place mai mult.
Unghiurile de vizionare de 170°/160° sunt si ele foarte OK, dar, ca la orice panou TN, se simte o usoara descrestere in intensitate a culorilor in pozitii de vizionare foarte din lateral, insa, in linii mari, nu am ce-i reprosa lui E2290 din acest punct de vedere.
LG Flatron E2290 este unul dintre cele mai sexy monitoare disponibile pe piata la ora actuala si asta, cum probabil banuiati, cu cheltuiala se tine; 1.300 de lei pentru un monitor nu-i la indemana oricui, dar daca iti doresti la birou si altceva care arata bine, in afara de secretara, acest monitor te-ar putea satisface (nu in acelasi mod, desigur). Mie unul mi-a placut foarte mult si vi-l recomand fara ezitare, in masura in care vi-l si permiteti.