Prima bio-imprimantă 3D din România va printa organe și va salva vieți

Imprimantele 3D au început să fie folosite, acum ceva timp, inclusiv pentru a printa țesut uman. Se pare că tehnologia a început să capete popularitate și în România.

Bio-imprimanta a fost realizată de experții de la Symme3D din Timișoara, este  folosită în cadrul OncoGen – Centrul de Terapii Genetice şi Celulare în Tratarea Canceruluiși este prima de acest tip din Europa de Est. Va putea printa în viitor organe precum rinichii sau ficatul pentru transplanturi umane.

„Lucrăm deja cu imprimanta, am făcut primele probe de cartilagii împreună cu colegii de la OncoGen. Noi încercăm să folosim, pe lângă celule stem, care pot fi recoltate doar la naştere, şi celule epiteliale, pentru că sunt celulele cel mai uşor de reprogramat. În stadiul în care suntem acum, cu această imprimantă putem să printăm ţesuturi cartilaginoase mari, precum cartilagii, urechi, nasuri, pentru că nu avem vascularizare complexă în acestea. Pe viitor, ne dorim, odată ce creşte performanţa utilajelor noastre, să trecem la vase mari de sânge şi apoi la vase din ce în ce mai mici. Când avem aceste vase rezolvate, vom putea trece la ţesuturi umane complexe, cum ar fi pielea, care e puternic vascularizată. Pe viitor vom ajunge şi la organe mari, cum ar fi ficatul sau muşchii, oasele. Ajungem şi la organe cum ar fi rinichii. Pe lângă faptul că încercăm să facem aceste organe din celule epiteliale prelevate de la pacientul bolnav, riscul de a refuza organul de către corp este zero, practic. Pentru că vorbim de celule din acelaşi ADN, acelaşi corp, acelaşi pacient”, a explicat Călin Brandabur, antreprenorul din Timişoara care a realizat împreună cu mai mulţi colegi bio-imprimanta Symme3D pentru MEDIAFAX.

Virgil Păunescu, coordonatorul OncoGen din Timişoara, spune că institutul a cumpărat trei imprimante 3D, iar cea de la Symme 3D este cea mai performantă. Primul pas, în colaborare cu medicul Mihai Ionac (n.r. şeful Clinicii de Chirurgie Vasculară de la Spitalul Judeţean Timişoara), va fi printarea de vase de sânge pentru şobolani, apoi, în funcție de rezultate, se va decide aplicarea tehnologiei pe oameni. Experții spun că punerea în practică a unui astfel de proiect ar putea dura în jur de 10 ani.

„Dacă avem un pacient care suferă de o boală de cancer, în loc să experimentăm, să le oferim toate chimicalele care există, noi putem să prelevăm celulele canceroase şi împreună cu celulele sănătoase să le dezvoltăm într-un mediu 3D, să le tratăm şi să eliminăm tot ce este foarte nociv şi nefuncţional în timpul chimioterapiei, astfel încât pacientul să primească doar doza de medicament care este funcţională pentru el. Observând care din terapii funcţionează, vom putea face scheme de medicamente personalizate, astfel încât să nu fie atât de nocivă chimioterapia”, subliniază Călin Brandabur.