Aniversarea bicicletei: două secole de când avem cel mai eficient mijloc de transport

Originile bicicletei sunt învăluite în mister, iar inventarea sa nu poate fi atribuită unei singure persoane. Un lucru este însă cert: e unul dintre cele mai practice mijloace de transport de care oamenii se bucură de aproape 200 de ani.

Desigur că mașina se deplasează mai repede, iar calul ocupă mai puțin spațiu, dar bicicleta n-are nevoie de combustibil (decât de pedalare), nu ocupă mult spațiu și este mai sănătoasă pentru tine, pentru mediu și pentru trafic decât mașina. Până când nu vom găsi altceva mai bun, bicicleta este cea mai eficientă și evident, mult mai ieftină.

[related]

În 1817,  se pare că baronul german Karl Drais von Sauerbronn a fost primul care a schițat ideea unui astfel de mijloc de transport și a prezentat-o la Paris, în cadrul unei expoziții. Strămoșul bicicletei de astăzi , denumită de baron „Draisenna” după numele său, era construită integral din lemn, nu avea pedale, iar utilizatorul trebuia să împingă cu picioarele pentru a se deplasa.

Velocipedul este un vehicul cu două roți, precursor al bicicletei, la care roata motoare, prevăzută cu pedale, era așezată în față și era mult mai mare decât cea din spate. W. K. Clarkson a patentat un velociped la 26 iunie 1819, dar documentele care atestă acest lucru au fost distruse de un incendiu din 1836.

În anul 1863, evoluția velocipedului atinge un pas foarte important, fiindu-i adăugate pedalele în față. Acest lucru s-a întâmplat în atelierul lui Pierre Michaux, dar nu se știe cu certitudine dacă acesta sau angajatul său, Pierre Lallement, a făcut marele pas. Totuși, în 1866, Lallement a primit un brevet pentru îmbunătățirile aduse velocipedului.

Test de inteligenţă. Doar un campion al minţii poate vedea în 4 secunde casa fără uşă. Încerci?

Locul din România ales de mulţi turişti pentru vacanţa de Paşte. Cererile au crescut considerabil faţă de anul trecut

Americanii au început să își manifeste entuziasmul pentru velociped în 1868. La începutul lui 1869, deja utilizarea unui astfel de mijloc de transport era considerată sport. Ca orice modă, însă, nu a rezistat prea mult, atracția oamenilor începând să scadă spre sfârșitul anului, pe motiv că velocipedul ocupă mult loc și e greu.

În anii 1870-1890, bicicleta din lemn este înlocuită de cea construită în totalitate din metal, roțile fiind prevăzute cu cauciucuri foarte tari. Având pedalele fixate tot pe roată din față, fără lanț între roți, noua invenție arată foarte ciudat: roata din față, pe care era fixată și șaua, era mult mai înaltă, în comparație cu cea din spate.

Așadar, următoarele îmbunătățiri majore ale bicicletei au fost aduse de inginerul britanic James Starley în anul 1871. Invenția a fost denumită „€œPenny Farthing” sau bicicleta obișnuită. Această bicicletă a fost cea mai eficientă bicicletă construită până atunci. Îmbunătățirile care i s-au adus, s-au concretizat prin înlocuirea materialului de construcție a diferitelor părți componente ale bicicletei.

Astfel, bicicleta propusă de Starley avea cadrul din oțel, iar roțile îmbrăcate în cauciuc. În partea din față era amplasată o roată de mari dimensiuni, iar în partea posterioară una de dimensiuni reduse. Acest design nu a avut succes, din cauza faptului că avea scaunul amplasat foarte sus, o proastă distribuție a greutății, și din acest motiv era ușor instabilă.

Anii următori au avut că obiectiv reducerea instabilității și creșterea siguranței pe bicicletă. Astfel, inventatorii au redus înălțimea bicicletei prin  egalarea dimensiunii roții din față cu cea din spate, au repoziționat șezutul spre mijlocul centrului de greutate al bicicletei, și au înlocuit roțile îmbrăcate în cauciuc cu roți pneumatice pentru a atenua vibrațiile excesive.

Trecând în secolul douăzeci, bicicleta nu a mai suferit mari schimbări față de modelele precedente. Au apărut, rând pe rând, suspensiile, mai întâi la roată din față, apoi la cea din spate. Apoi, în 1910, pe măsură ce creștea cererea pentru bicicletele pentru curse, suspensiile s-au perfecționat, iar metalul greu din care era făcut cadrul și tuburile a fost înlocuit de alte metale mult mai ușoare.

Mai mult, Iver Johnson, un constructor din statul american Massachusetts, a făcut o bicicletă specială pentru un ciclist celebru în acea vreme, englezul Major Taylor, sudând cele trei bare ale cadrului în formă de triunghi, pentru o mai mare rezistentă la traseele de concurs foarte denivelate. În plus, la comanda ciclistului, coarnele ghidonului au fost îndoite, modelul acesta fiind, de fapt, prima semicursieră inventată.

Anul 1916 a fost unul important în istoria bicicletei, fiind anul înființării companiei Arnold & Schwinn, devenită din 1960 Schwinn Bicycle Company, una dintre cele mai mari companii producătoare de biciclete, precum și unul dintre sponsorii echipelor de curse cicliste.

În 1929 apare bicicleta Lindy, cu aripi la roți, numele ei venind de la americanul Charles Lindberg, primul om care a traversat cu avionul Oceanul Atlantic, în mai 1927. În 1933, Schwinn introduce camere speciale la pneuri, asemănătoare cu cele de la motociclete, bicicletele fiind accesibile aproape tuturor copiilor din America. Acum încep să apară bicicletele special făcute pentru copii de compania Sears, „:oimul negru” fiind un model care până în 1950 a fost prezent pe piața bicicletelor pentru cei mici. Tot compania Sears, în 1966, a deschis „€œepoca spațiului” în industria bicicletelor, mai ales cele pentru copii, modelele fiind tot mai aerodinamice, făcute din metale foarte ușoare (crom și aluminiu).

Între anii 1960 și 1970 apar și se dezvoltă bicicletele cu mai multe viteze, construite de compania Schwinn. Tot această firmă este printre primii creatori ai celebrului model pentru copii BMX, mai târziu înlocuit de mult mai performanta bicicletă Mountain Bike.

În România, interesul pentru biciclete a crescut abia în ultimii ani. Totuși, proiecte precum Biciclescu (căruia îi atribuim și fotografia feature) ar putea contribui la popularizarea unui mijloc de transport mult mai ieftin, care ar putea, de asemenea, să mai taie din banii pentru sala de fitness.

De asemenea, cei de la Samsung lucrează la o bicicletă inteligentă încă de anul trecut, în ideea de a schimba faptul că bicicletele sunt cele mai nesigure mijloace de transport.

Se pare că cei de la Ford Motor vor să urmeze aceeași cale. Compania a anunțat că proiectul Ford Smart Mobility intră în faza de implementare, împreună cu un concept inedit de bicicletă digitală. MoDe: Flex este o bicicletă inteligentă, pe care poți merge fără a te folosi de mâini, care îți oferă instrucțiuni de navigare și care poate monitoriza pulsul.