La jumătatea lunii iulie se emitea un raport al situațiilor economice din anumite state europene, printre care și România. Conform raportului, România a fost promovată în grupul de țări cu venituri mari conform clasificării Băncii Mondiale. Raportul spune că am atins 79% din nivelul mediu de trai al UE-28. Egal cu Polonia, conform indicatorului efectiv de consum individual.
Raportul declară că evoluția PIB în primul semestru a fost confirmată cu rezultate bune în comerț și servicii, dar o încetinire a industriei. Datele statistice sunt încă așteptate pentru a evalua impactul COVID.
Bugetul general consolidat a fost lovit de criză, înregistrând un deficit de aproape 3,6% din PIB în primul trimestru. Comparația este făcută în raport cu datele care arătau un 1,4% din PIB-ul anului trecut.
Planul de redresare economică lansat de guvern este de așteptat să stimuleze activitatea în toate domeniile în care România este deficitară.
Un raport recent al Eurostat arată că anul trecut, România a atins 79% din nivelul mediu de trai al UE-28, egal cu Polonia și mai bun decât în alte șapte state membre.
Din punct de vedere economic, datele statistice recente arată cu PIB-ul a pierdut 12 procente, din cauza impactului COVID. Cele 12 procente sunt cele mai scăzute din decembrie 89 și până acum, spun specialiștii.
Cu toate astea, Institutul Național de Statistică a confirmat evoluția PIB în primul trimestru al acestui an. Economia internă a încetinit în primul trimestru, dar a rămas pozitivă, cu o creștere trimestrială surprinzătoare de 0,3% și o dinamică anuală de 2,4%, cel mai scăzut nivel din al doilea trimestru al anului 2014.
Datele din primul trimestru sunt importante deoarece, de obicei, conform experienței din ultimii ani, cea mai mare performanță a fost obținută în primul trimestru al anului. Evoluția a fost parțial determinată de efectele pandemiei. Cu toate acestea, mai mulți indicatori au văzut o revizuire ascendentă.
În ceea ce privește formarea PIB, s-a subliniat o schimbare majoră în structura creșterii. Comerțul a devenit sectorul cu cea mai mare contribuție, înlocuind industria. De fapt, industria a încetinit vizibil volumul, chiar înainte de criza COVID. Efectul pandemiei a fost resimțit doar în ultimele două săptămâni ale primului trimestru al anului și a exacerbat doar declinul industriei.
Ca urmare, industria a avut o contribuție negativă de 14% la avansul PIB. La fel s-a întâmplat și în cazul activitățile de recreere, care au scăzut cu aproape 30% și cu 5 % consumul populației. Industria HoReCa a fost cea mai afectată în toată această perioadă.
Rata prejudiciilor în această industrie a fost evaluată la aproximativ 400 de milioane de euro pe lună. Ponderea comerțului în PIB a atins 20,8%, dar contribuția sa la rezultatul economic a fost de doar un punct procentual.
Oficiali din ministerele de resort din Guvernul Orban au declarat că, cu toată că avem acest procent de 12%, PIB-ul se poate remedia prin revigorarea planului economic, Ministrul de Finanțe fiind cel care a venit cu o soluție în acest sens.
”Nu s-a terminat, criza de sănătate continuă, criza economică continuă. Economia României va fi pe creștere anul viitor similar cu căderea de anul acesta. Vom încerca să fim pe plus, dacă în cel mai rău caz pe zero după 2 ani de zero”, a declarat Florin Cîțu.
Raportul recent al Băncii Naționale a României privind stabilitatea financiară identifică două noi riscuri sistemice severe. Aceste riscuri nu existau anterior în ultimul raport din decembrie 2019. Se așteaptă o reducere rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente.
În același timp o deteriorare a solduri macroeconomice interne, inclusiv structura și costurile pentru finanțarea deficitului bugetar. Un alt risc ridicat este cel al cadrului legislativ incert și imprevizibil în domeniul financiar-bancar.
Mai există alte două riscuri sunt de intensitate moderată și se referă la nerambursarea împrumuturilor contractate de sectorul neguvernamental și accesul la finanțare pentru realitate. economie.