Tradiții și obiceiuri de Paște la catolici. Paștele catolic, cunoscut și sub numele de Duminica Învierii, este cea mai importantă sărbătoare creștină care celebrează învierea lui Iisus Hristos din morți. Este un moment de mare bucurie și sărbătoare în Biserica Catolică și este celebrată în prima duminică care urmează primei luni pline după echinocțiul de primăvară.
Sărbătoarea Paștelui catolic începe de obicei cu Săptămâna Sfântă, care începe în Duminica Floriilor și se încheie în Sâmbăta Mare.
În această perioadă, catolicii comemorează ultima săptămână din viața lui Iisus, inclusiv intrarea triumfală a acestuia în Ierusalim în Duminica Floriilor, Cina cea de Taină în Joia Sfântă, crucificarea în Vinerea Mare și înmormântarea lui Iisus în Sâmbăta Mare.
Sfânta Liturghie de Vigilia Pascală, care are loc în noaptea de Sâmbăta Mare, este cea mai importantă liturghie din întregul an pentru catolici. În timpul acestei Liturghii, noii membri sunt primiți în Biserică prin sacramentul Botezului, al Confirmării și al Sfintei Împărtășanii.
Sfânta Liturghie începe în întuneric și apoi se aprinde un foc, care simbolizează lumina lui Hristos, iar din acest foc se aprinde lumânarea pascală, care îl reprezintă pe Hristos ca Lumină a lumii.
În Duminica Paștelui, catolicii participă la Liturghie și celebrează Învierea lui Iisus Hristos. Este o zi de mare bucurie, iar mulți catolici poartă haine noi și participă la reuniuni de familie.
Sezonul pascal durează cincizeci de zile, începând cu Duminica Paștelui și terminând în Duminica Rusaliilor. În această perioadă, catolicii continuă să sărbătorească Învierea lui Iisus Hristos și să reflecteze asupra semnificației acesteia în viața lor.
Acesta este un moment de reflecție spirituală profundă și de reînnoire, deoarece catolicii caută să trăiască învățăturile lui Hristos în viața lor de zi cu zi.
Paștele catolic din 2023 va fi sărbătorit duminică, 16 aprilie.
Există mai multe tradiții pascale catolice care sunt respectate pe scară largă de catolicii din întreaga lume. Iată câteva dintre cele mai comune:
Postul Mare este o perioadă de post, rugăciune și penitență care durează 40 de zile, începând cu Miercurea Cenușii și terminând în Joia Sfântă. În această perioadă, catolicii renunță adesea la ceva ce le place ca un sacrificiu și participă la acte de caritate suplimentare.
Săptămâna care precede Duminica Paștelui, cunoscută sub numele de Săptămâna Sfântă, este o perioadă în care catolicii participă la liturghii și servicii speciale, inclusiv Duminica Floriilor, Joia Sfântă, Vinerea Mare și slujba de Vigilia Paștelui.
Multe familii pregătesc coșuri de Paște pline cu bunătăți, cum ar fi ouă de ciocolată și iepurași, jucării mici și alte bunătăți. Aceste coșuri sunt adesea dăruite copiilor în dimineața duminicii de Paște.
Ouăle de Paște decorate sunt o tradiție populară în multe țări. Ele simbolizează o viață nouă și sunt adesea oferite ca daruri sau folosite la vânătoarea de ouă de Paște.
Aceste flori frumoase sunt adesea expuse în biserici și în case în perioada Paștelui ca simbol al învierii și al vieții noi.
Sfânta Liturghie din timpul priveghiului pascal este cea mai importantă liturghie a anului pentru catolici. Ea are loc în noaptea de Sâmbăta Mare și include aprinderea lumânării pascale, citirea proclamației pascale și primirea de noi membri în Biserică.
Catolicii participă la Liturghia din Duminica Paștelui pentru a celebra Învierea lui Iisus Hristos. Liturghia include lecturi și imnuri speciale și, adesea, prezintă muzică și decorațiuni frumoase.
Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele tradiții catolice de Paște care sunt respectate de catolicii din întreaga lume.
Pe lângă acestea, în duminica Paștelui, Papa sărbătorește prima masă de Înviere la Vatican, în fața a mii de credincioși. El rostește în multe limbi mesajul de Paște.
La catolici există tradiția ca cei mici să pornească la vânătoare de ouă. Adulții ascund ouă vopsite sau de ciocolată prin grădină ori casă, iar cei mici trebuie să le găsească și să le adune.
Catolicismul și Ortodoxia Răsăriteană sunt două ramuri majore ale creștinismului care au multe asemănări în doctrină și practică, dar și câteva diferențe importante. Iată câteva dintre principalele diferențe dintre catolici și ortodocși:
Citește și: Floriile catolice 2023. Ce e bine să faci în această duminică. Principalele tradiții și obiceiuri
Rolul Papei este un punct cheie de diferență între catolici și ortodocși. Catolicii îl recunosc pe Papă ca fiind autoritatea supremă în materie de credință și morală, în timp ce creștinii ortodocși resping infailibilitatea papală și se bazează în schimb pe înțelepciunea colectivă a episcopilor bisericii.
Biserica Catolică include clauza filioque în Crezul de la Niceea, care afirmă că Duhul Sfânt purcede atât de la Tatăl, cât și de la Fiul. Creștinii ortodocși resping această adăugire și cred că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl.
Atât catolicii, cât și ortodocșii folosesc icoane în cultul lor, dar tradiția ortodoxă pune un accent mai mare pe utilizarea lor. Creștinii ortodocși cred că icoanele sunt un mod de reprezentare a divinității și le folosesc ca ajutoare pentru rugăciune și meditație. Catolicii folosesc, de asemenea, icoane, dar utilizarea lor este mai limitată și adesea supusă obiceiurilor locale.
Creștinii ortodocși practică reguli de post și abținere mai stricte decât catolicii, în special în timpul Postului Mare. Postul ortodox începe în Lunea Curată și include o perioadă de abstinență totală de la toate produsele de origine animală, în timp ce catolicilor li se permite să mănânce pește în zilele de vineri din timpul Postului Mare.
Atât catolicii, cât și ortodocșii celebrează Euharistia, dar liturghia diferă în unele privințe. Liturghia ortodoxă tinde să fie mai elaborată și include mai multe cântări și tămâie, în timp ce liturghia catolică este mai uniformă și include mai multă participare a congregației.
Acestea sunt unele dintre principalele diferențe dintre catolici și ortodocși, dar merită remarcat faptul că există, de asemenea, multe zone de suprapunere și asemănare între cele două tradiții. Ambele grupuri împărtășesc un angajament profund față de credința creștină și au multe credințe și practici comune.
Paștele Catolic și cel Ortodox sunt sărbătorite la date diferite din cauza unei discrepanțe în calendarul utilizat de cele două Biserici. Biserica Catolică folosește calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian.
Această diferență se datorează reformei calendarului gregorian introdusă de Papa Grigore al XIII-lea în anul 1582. Calendarul gregorian a fost conceput pentru a remedia discrepanțele seculare apărute în calendarul iulian, care a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. și a fost utilizat timp de peste 1500 de ani.
Deși Biserica Ortodoxă a adoptat oficial calendarul gregorian pentru a calcula sărbătorile fixe cum ar fi Crăciunul, sărbătorile mobile, precum Paștele, sunt calculate folosind încă calendarul iulian. Din cauza acestei diferențe, Paștele Catolic și cel Ortodox sunt de obicei sărbătorite la date diferite, dar uneori acestea cad în aceeași zi sau în perioade apropiate.
Este important de menționat că unele Biserici Ortodoxe, cum ar fi cele din Finlanda, Estonia și Letonia, utilizează calendarul gregorian pentru a calcula atât sărbătorile fixe, cât și cele mobile, inclusiv Paștele, iar astfel acestea sărbătoresc Paștele în aceeași zi cu Biserica Catolică.