Paștele catolic 2023. Pe ce dată pică și cum sărbătoresc catolicii Învierea Domnului

Cea mai importantă sărbătoare creștină, Paștele este o „sărbătoare mobilă”. De ce Paștele catolic 2023 este mai devreme decât cel creștin? De ce se schimbă în fiecare an? Care sunt cele mai frecvente și cele mai rare date de Paște? Cum se stabilește data? Când e Paștele catolic 2023? Iată toate răspunsurile.

Paștele catolic 2023

În acest an, Duminica Paștelui va fi sărbătorită duminică, 9 aprilie. Acest lucru se bazează pe calendarul gregorian. Cu toate acestea, multe biserici ortodoxe orientale urmează calendarul iulian, mai degrabă decât cel gregorian. 

În 2023, Paștele ortodox creștin va avea loc duminică, 16 aprilie (data calendarului iulian convertită în calendarul gregorian).

Cum arăta Catrinel Sandu acum 25 de ani, când era iubita lui Lucian Viziru. Transformarea divei e vizibilă, nu o recunoști

Ce meserie are la bază Gabriela Lucuțar. Din ce-și câștiga banii înainte de a deveni Regina Întunericului

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Datele de Paște

• 2023 Paștele catolic – 4 aprilie Paștele ortodox – 16 aprilie
• 2024 Paștele catolic – 31 Paștele ortodox – martie 5 mai
• 2025 Paștele catolic – 20 aprilie Paștele ortodox – 20 aprilie
• 2026 Paștele catolic – 5 aprilie Paștele ortodox – 12 aprilie
• Paștele este întotdeauna în martie sau în aprilie?

Paștele este o „sărbătoare mobilă”, deci nu are loc la aceeași dată de la un an la altul. În calendarul gregorian, este întotdeauna sărbătorită într-o duminică între 22 martie și 25 aprilie. Cu toate acestea, în Biserica Ortodoxă Răsăriteană, celebrarea Paștelui poate avea loc între 4 aprilie și 8 mai.

Cum se stabilește data Paștelui?

Duminica Paștelui are loc întotdeauna în prima duminică după Luna Plină pascală. Ce este luna plină pascală? Aceasta este, mai exact, prima duminică care urmează Lunii pline care are loc în sau după echinocțiul de martie sau de primăvară. 

În timp ce Crăciunul este fixat pe un calendar solar (și în apropierea solstițiului de iarnă), Paștele se bazează pe ciclurile lunare ale calendarului evreiesc. În religia creștină, Cina cea de Taină (care a fost ultima masă pe care Iisus a împărțit-o cu apostolii săi înainte de răstignire) a fost o sărbătoare pascală. Tocmai pentru că Paștele se bazează pe o lună lunară (care are 29,5 zile), data Paștelui poate varia cu adevărat.

Reține că data echinocțiului de primăvară folosită de Biserica Creștină este întotdeauna 21 martie, doar pentru a simplifica lucrurile. De fapt, data astronomică a echinocțiului se poate decala cu o zi sau două. În 2023, data astronomică a echinocțiului este luni, 20 martie. Așadar, vei vedea adesea că aceasta este numită echinocțiul „ecleziastic” (adică data folosită de Biserică).

Cum sărbătoresc catolicii Învierea Domnului

Miercurea Cenușii și Postul Mare

Marcând începutul Postului Mare, Miercurea Cenușii are loc cu 46 de zile înainte de Duminica Paștelui. În timpul Liturghiei, preotul va aplica cenușă pe capetele participanților doritori.

O cruce desenată în cenușă este aplicată pe frunte și simbolizează praful din care ne-a făcut Dumnezeu. Ea reprezintă, de asemenea, dorința noastră de a ne pocăi pentru că am păcătuit și durerea pe care o simțim pentru că am provocat o despărțire de Dumnezeu.

Postul Mare

Timp de 46 de zile, participanții vor posti în zilele de luni până sâmbătă, în următoarele 6 săptămâni. Duminicile sunt excluse din post , ceea ce le permite acestora să țină postul de 40 de zile.

Cei cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, își vor limita mesele zilnice la o singură masă completă și două gustări mici pe zi. Gustările sunt suficient de mici încât să nu însumeze o masă completă atunci când sunt puse împreună.

Nu este necesar să se postească prin abținerea de la toate alimentele dacă cineva nu e în măsură să facă acest lucru. Mulți creștini și copii renunță la lucruri specifice, cum ar fi să nu mănânce ciocolată, să nu mănânce în oraș, să nu se joace pe computer sau să se uite la filme.

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor este atât duminica finală sau sfârșitul Postului Mare, cât și începutul Săptămânii Sfinte. Săptămâna Sfântă comemorează sosirea lui Iisus Hristos la Ierusalim și ultima săptămână din viața sa pe pământ.

În timpul slujbei din Duminica Floriilor, enoriașilor li se poate înmâna o frunză de palmier pe care o poartă în biserică. Acești palmieri au fost binecuvântați și pot fi transformați într-o cruce sau într-o altă dedicație personală și pot fi păstrați timp de un an. În caz contrar, frunzele sunt returnate în biserică și transformate în cenușă pentru progresiile din Miercurea Cenușii din anul următor.

Joia Sfântă

Joia Sfântă comemorează Cina cea de Taină a lui Iisus Hristos și instituirea preoției. Sărbătorind această masă ca pe un praznic pascal, Iisus și-a împărțit ultima masă cu Discipolii săi la Ierusalim.

Aceasta a fost noaptea în care a fost trădat de Iuda, iar în timpul mesei a prezis pe bună dreptate această trădare. Dorința sa de a-și înfrunta soarta, arată că era dispus să se sacrifice pentru binele întregii omeniri.

Cunoscută sub numele de slujba Cinei Domnului, slujba din Joia Sfântă este ținută în comemorarea ultimei cine a lui Iisus Hristos. 

Euharistia este deosebit de importantă în această slujbă, deoarece în timpul acestei mese, Hristos a frânt pâinea cu ucenicii săi și a rostit cuvintele „Acesta este trupul Meu, acesta este sângele Meu” (Marcu 14:22-25).

În timpul sărbătorii, Isus a spălat și picioarele celor 12 apostoli ai săi, ungându-i ca primii săi preoți. Acest gest de umilință este reconstituit în timpul slujbei. Unele parohii pot selecta 12 membri pentru a-i reprezenta pe apostoli, alte parohii pot invita toți enoriașii să participe și să li se spele picioarele.

Vinerea Mare

Vinerea Mare comemorează răstignirea lui Iisus Hristos. Este o zi de reflecție solemnă care este împărtășită de majoritatea creștinilor din întreaga lume.

În timpul Sfintei Liturghii din Vinerea Mare, creștinii reflectează la durerea și suferința pe care Isus a trebuit să le îndure pentru noi. A fost biciuit, i s-a pus o coroană de spini, a fost batjocorit și ridiculizat și a fost pus să poarte greutatea crucii sale, fiind obligat să o ducă până la locul execuției sale.

Deși nu toți creștinii se pot abține de la consumul de carne vinerea, Vinerea Mare este o zi în care toți catolicii practicanți se abțin de la carnea roșie. 

Catolicii care au peste 14 ani, fie nu vor mânca deloc carne, fie se vor limita doar la carne albă, cum ar fi peștele sau puiul.

Noaptea de Sâmbăta Mare – Vigilia de Paște

Cei care au fost botezați în copilărie, pot lua Sacramentul Confirmării în timpul unei Vigile Pascale care are loc sâmbătă seara. De asemenea, veghea poate fi ținută în timpul orelor de întuneric, între apusul soarelui sâmbătă și răsăritul soarelui în dimineața de Paște. În funcție de regiune, este posibil ca aceste Confirmări să se desfășoare doar la miezul nopții, când ultimele raze de soare se pierd pe cerul nopții, sau la răsăritul de dimineață.

Duminica Paștelui

Duminica Paștelui începe pentru majoritatea catolicilor prin participarea la slujba de la miezul nopții de la Vigilia Pascală. Alții își încep Duminica Paștelui cu o slujbă de dimineață. După slujba de dimineață, parohia poate organiza un mic dejun de Paște pentru membrii săi. Sau pot oferi mâncare celor mai puțin norocoși.

Familia catolică obișnuită, fie va participa la evenimentele comunității locale, fie își va petrece restul zilei alături de cei dragi. Ei pot lua parte la parade, sărbători, festivaluri sau pot urmări spectacole live. 

Unele dintre aceste evenimente pot fi puternic inspirate de cele 14 Stații ale Crucii, care redau evenimentele Crucificării lui Iisus Hristos.

La fel ca la Paștele ortodox, oamenii petrec timp alături de cei dragi, mănâncă împreună și se bucură de sărbătoarea Învierii lui Hristos.