Succesul a două teste de patru zile lucrate pe săptămână în Islanda ar putea servi drept exemplu pentru alte guverne, spun analiștii.
Peste 2.500 de persoane din 100 de locuri de muncă au luat parte la două studii guvernamentale, reprezentând aproximativ 1% din populația în vârstă de muncă a țării.
Astfel că mulți și-au văzut săptămâna de lucru redusă la 35 de ore de la 40 fără o reducere a salariilor și nu au constatat nicio pierdere reală a productivității, potrivit analizei comune a studiilor realizate de grupul de reflecție Autonomy din Marea Britanie și Asociația islandeză pentru durabilitate și democrație.
Rezultatele întăresc credință în conceptul de săptămână de lucru de patru zile, fără o reducere semnificativă a salariilor, pentru îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și viața personală, creșterea performanței angajaților și sprijinirea mediului.
Procesele au fost inițiate de Consiliul municipal Reykjavik și guvernul național în urma lobby-ului de către grupurile societății civile și sindicatele, care au susținut că națiunea a rămas în urma majorității vecinilor nordici în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea privată.
Primul proces a avut loc în capitala Reykjavik, din 2014 până în 2019 și a vizat inițial lucrătorii din serviciile de îngrijire a copiilor și ale centrelor de servicii reducându-și orele la 35 pe săptămână de la 40. Apoi s-a extins pentru a cuprinde membrii personalului din primărie și case de îngrijire.
Al doilea proces, desfășurat în perioada 2017-2021, a vizat 440 de funcționari publici din mai multe agenții guvernamentale naționale care își reduc orele. Contrar afirmațiilor conform cărora lucrul cu ore reduse ar putea fi contraproductiv și ar determina de fapt membrii personalului să lucreze mai mult, analiza sugerează că, în general, nu a existat o pierdere generală a productivității sau a calității serviciilor furnizate.
De fapt, echipele au fost încurajate să lucreze mai eficient, reducând timpul întâlnirii, reorganizându-și programele și îmbunătățind comunicarea între departamente. În general, a existat o îmbunătățire a bunăstării lucrătorilor. Nivelurile percepute de stres și epuizare au scăzut în multe cazuri, mulți angajați spunând că s-au simțit mai pozitivi și mai fericiți la locul de muncă ca urmare a noului regim.
Participanții spun că orele reduse înseamnă că pot petrece mai mult timp socializând, ceea ce, în unele cazuri, a avut un impact asupra performanței lor de lucru. Cercetătorii au descris procesul Islandei drept un „plan crucial” pentru modul în care ar putea fi organizate procese similare în întreaga lume.