Ce au descoperit cercetătorii despre Intrarea în Iad, cea mai adâncă groapă de pe Pământ

Ce au descoperit cercetătorii despre Intrarea în Iad, cea mai adâncă groapă de pe Pământ
Ce au descoperit cercetatorii despre Intrarea in Iad

Cum arată cea mai adâncă groapă de pe Pământ a fost săpată în timpul Războiului Rece, când confruntările politice dintre Statele Unite ale Americii și Rusia se desfășurau pe mai multe fronturi. Cum arată, astăzi, „Intrarea în Iad”

Ce au descoperit cercetătorii despre Intrarea în Iad, cea mai adâncă groapă de pe Pământ

Nu, nu este titlul unui film sau al vreunei cărți bestseller. Intrarea în Iad reprezintă cea mai adâncă groapă de pe Pământ și este situată în Peninsula Kola, aflată în Cercul Arctic. Forajul acestei gropi a început în anul 1970, pe 24 mai, folosind un „Uralmash-4E” și apoi un „Uralmash-15000” ca instrumente. După ce au fost săpate mai multe porțiuni de teren, cea mai adâncă dintre gropi, SG-3, a fost terminată în anul 1989 și măsura nu mai puțin de 12,261 km adâncime.

Proiectul rusesc a fost propus prima oară în anul 1962. Acesta a fost repartizat Centrului științific Interdepartamental pentru Studiul Interiorului Pământului și pentru Foraje de Mare Adâncime. Locația gropii a fost aleasă apoi în 1965, în nord-vestul URSS-ului, la 10 km de orașul Zapolyary.

Inițial, pentru proiect a fost stabilită o adâncime de 15 km, însă în anul 1983, după ce s-a depășit nivelul de 12 km forajul a fost oprit vreme de un an, pauză care a contribuit la un eșec dezamăgitor pe 27 decembrie 1984.  5.000 de metri de țevi de foraj s-au desprins, fiind abandonate în adâncime.

În 1989, Intrarea în Iad a atins 12,262 km. Conform specialiștilor, vestita groapă ar fi trebuit să măsoare, până la sfârșitul acelui an, 13,5 km și 15 km până în 1993. Problema a intervenit atunci când, din cauza temperaturii de 180 de grade (în loc de 100) forajul a fost sistat definitiv în 1992.

De unde provine numele gropii Intrarea în Iad?

Studiile spun că dacă săpatul gropii ar fi continuat până la atingerea adâncimii de 15 km, utilajele ar fi trebuit să lucreze la circa 300 de grade Celsius, ceea ce ar fi fost imposibil, cu siguranță.

Cea mai adâncă groapă de pe Pământ a penetrat aproximativ o treime din scoarța continentală baltică, care se estimează că ar avea 35 de km grosime, cu roci de aproximativ 2,7 miliarde de ani la capăt.

„Pentru savanți, una dintre cele mai interesante descoperiri a fost faptul că schimbarea în vitezele seimice nu a fost găsită la granița ce marca tranziția ipotetică a lui Jeffrey de la granit la bazalt, ci era la fundul unui strat de rocă metamorfică ce se întindea de la 5 la 10 km dedesubtul suprafeței.”, scriu cei de la stiridinlume.ro

Din anul 2005, proiectul a fost sistat definitiv, din cauza lipsei de fonduri, proiectul „Intrarea în Iad” este închis definitiv și a devenit, între timp, atracție turistică.