Sfinții Constantin și Elena, tradiții și obiceiuri pentru a avea spor. Ce să nu faci. Aduce mare ghinion

Autor: Claudiu Surmei - 21.05.2019, 08:47
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc în fiecare an, pe data de 21 mai, pe Sfinții Constantin și Elena. Această sărbătoare are strânsă legătură cu puterea Sfintei Cruci, care este simbolul biruinței pentru creștini. Există mai multe tradiții și obiceiuri legate de această zi.

După 300  de ani de suferințe și de prigoniri, Biserica creștină s-a putut bucura și de zile mai senine, mai ales în zilele de domnie ale împăratului Constantin cel Mare. Îndemnat și de împărăteasa Elena, mama sa, care era o creștină cu frică de Dumnezeu, Constantin cel Mare a arătat multă dragoste pentru creștini și a oprit persecuțiile împotriva lor.

Sfinții Constantin și Elena

Împăratul Constantin i-a scos pe creștini din temnițe, le-a restituit averile pe care ei le  pierduseră în vremea prigoanelor, i-a așezat pe mulți în slujbe de seamnă și le-a ridicat biserică , chiar pe cheltuiala imperiului.

La fel de multă  vrednicie  a arătat și mama sa, Elena . Ea s-a așezat cu locuința tocmai la Locurile Sfinte și și-a cheltuit averea întreagă pentru ajutorarea celor necăjiți și neputincioși și pentru înălțarea unor lăcașuri sfinte. Împărăteasa Elena a pus lucrători să sape  pe Golgota și să dezgroape crucea Mântuitorului. Săpând, ei au aflat trei cruci, dar nu știau pe care a fost răstignit Domnul. Tradiția spune că o femeie foarte bolnavă , atingându-se de cele trei cruci, se tămădui îndată atunci când atinse Crucea lui  Iisus. Sfânta  cruce a fost apoi ridicată de acolo și înălțată cu toată cinstea în una din bisericile Ierusalimului.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

Tradiția spune că, dacă vrei să ai spor în familie, trebuie să notezi seria fiecărei bancnote cheltuite în fiecare zi. Se crede că banul va rămâne astfel în casă și nu va fi înstrăinat. Sărbătoarea Sfinților Constatin și Elena este importantă și pentru păstori pentru că își aleg baciul, decid unde vor fi amplasate stânele și își aleg paznicii pentru pășuni.

Păstorii aprind focul, numit și Focul Viu. Stau lângă foc, alături de oi, pentru că știu că dacă fac acest lucru din generație în generație nu vor avea pagube și boli. Tot în această zi are loc și Sperietoarea Vrăjitoarelor. La sate, familiile se adună în jurul unui vas cu lapte, iar membrii bat cu linuri de lemn în vasele în care se va fierbe laptele și strigă, astfel încât vrăjitoarele să nu le fure laptele.

Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea populară numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Sărbătoarea este adresată păsărilor de pădure, iar tradițiile practicate în această zi aduc spor și sănătate.

Pentru ca voia bună să se adune în familie, oamenii trebuie să aducă în casă 3 fire de bujori îmbobociți. Pentru sănătate, un membru al familiei trebuie să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă.


Citește și...