Statul român, și populația acestuia este guvernat de un set de legi, incluse în Codul Civil și garantate prin Constituție. În baza acestor legi, sunt guvernate toate demersurile civile, inclusiv succesiunile, după ce unul din membrii familiei decedează. În acest context, au existat multe întrebări cu privire la un aspect important, și anume dacă se poate vinde o casă dacă nu faci succesiunea? Așadar, iată ce scrie în Codul Civil.
Codul Civil românesc, în vigoare din 2011, reglementează aspectele juridice esențiale ale vieții cotidiene, incluzând relațiile patrimoniale și personale dintre cetățeni. Unul dintre domeniile centrale abordate de Codul Civil este succesiunea, procesul prin care se stabilește modul în care patrimoniul unei persoane decedate este distribuit către moștenitori.
Succesiunea poate fi testamentară sau legală. Succesiunea legală se aplică atunci când persoana decedată nu a lăsat un testament sau dacă testamentul nu cuprinde toate bunurile din patrimoniu. În acest caz, moștenirea se împarte între rudele persoanei decedate, în ordinea rangului succesoral.
Prima clasă de moștenitori este reprezentată de descendenți, anume copii și nepoți, apoi părinții și colateralii privilegiați, anume frații și surorile. Conform aceluiași cadru legal, aceștia sunt urmați de rudele mai îndepărtate. Soțul supraviețuitor are, de asemenea, drepturi la o parte din moștenire, alături de rude.
Succesiunea testamentară permite ca o persoană să decidă în mod liber ce se întâmplă cu averea sa după moarte. Testamentul poate fi scris de mână sau în formă autentică, în fața unui notar. Este important ca testamentul să fie întocmit în conformitate cu legea, pentru a evita anularea acestuia în instanță, prin atacarea documentului de părțile civile implicate.
Un aspect important în dreptul succesoral românesc este „rezerva succesorală”, care reprezintă partea din moștenire ce nu poate fi exclusă prin testament.
Copiii și soțul supraviețuitor au întotdeauna dreptul la o anumită cotă din moștenire, indiferent de voința celui care lasă testamentul. Dacă testamentul prejudiciază aceste drepturi, părțile interesate pot cere în instanță reducerea liberalităților excesive.
Liberalitățile, acestea însemnând donațiile și legatele, sunt modalități prin care o persoană își poate dispune bunurile în timpul vieții sau după moarte. Acestea sunt însă supuse unor restricții, pentru a asigura protecția rezervatarilor.
După decesul unei persoane, succesiunea se deschide în localitatea în care aceasta a avut domiciliul. Moștenitorii trebuie să se prezinte la notar pentru a dezbate succesiunea, iar aceștia pot accepta sau renunța la moștenire. Acceptarea moștenirii poate fi expresă sau tacită, însă odată acceptată, aceasta este irevocabilă.
În cazul speței noastre, dacă nu s-au făcut demersurile necesare și legale pentru succesiune, Codul Civil Român precizează în mod clar faptul că nu se poate vinde o casă, dacă se constată lipsa succesiunii.
Conform prevederilor, în cazul unei proprietăți la care nu s-a stabilit cui i se acordă dreptul de moștenire, nu poate fi înstrăinată.
În acest caz, chiar dacă vorbim de un moștenitor, acesta nu va avea dreptul de înstrăinare a proprietății fără a avea dovada succesiunii, prin obținerea acelui certificat de moștenitor din partea unui notar.