De regulă, copiii sunt automat moștenitori ai părinților lor. Succesiunea reprezintă modalitatea legală prin care sunt transmise bunurile unei persoane care a decedat altor persoane, adică moștenitorilor. Și frații vitregi au dreptul la moștenire, dar în anumite condiții. Ce scrie în Codul Civil?
Succesiunea se face doar decesul unei persoane! Codul Civil este cel care reglementează succesiunea sau moștenirea. Moștenirea poate fi de două feluri: legală și testamentară.
Dacă vorbim de moștenirea testamentară, moștenitorii sunt doar persoanele specificate în testamentul defunctului. Dacă se ajunge în instanță, atunci moștenitorii pot fi:
Legea spune că copiii persoanei defuncte sunt tratați pe picior de egalitate cu străinii compleți, atunci când vine vorba de moștenire. Astfel, dacă părintele vitreg moare, copilul vitreg nu moștenește. Frații vitregi pot intra în posesia moștenitorii numai dacă există un testament. Aceștia nu pot fi luaţi în considerare în succesiunea legală.
De asemenea, legea privind impozitul pe succesiune echivalează copiii vitregi cu cei naturali. Drept urmare, dacă în testament copiii naturali sunt desemnați în mod egal cu cei vitregi ca moștenitori, aceștia sunt considerați persoane cu privilegii fiscale din clasa fiscală I înainte de legea impozitului pe succesiune.
Mai precis, un moștenitor complet neînrudit poate pretinde doar până la 20.000 de euro ca alocație personală. Pe de altă parte, copilul vitreg plătește cel puțin 30 la sută impozit pe achiziția impozabilă din primul euro.
Legea este cea care ne spune că moștenirea este de două feluri. Primul tip se referă la moștenirea de tip testamentar. În cadrul acesteia trebuie să fie respectați termenii impuși de titularul testamentului. În acest caz, bunurile persoanei decedate, se împart după moartea acesteia și după bunul plac al acesteia. Poate să fie un singur moștenitor, sau mai mulți.
În cazul în care nu există un testament, lăsat de persoana care a trecut în neființă, mai există și tipul de moștenire legal. În acest caz, acordarea și împărțirea moștenirii, între succesorii pe care îi recunoaște legea se vor face respectând prevederile legale.
Persoanele nu sunt obligate să accepte succesiunea, așadar există și cazuri în care moștenitorul refuză să accepte succesiunea. Așadar, dacă în termen de șase luni de la deschiderea succesiunii, o persoană alege să renunțe la moștenire, va pierde automat dreptul la aceasta, în conformitate cu prevederile art.700 din Codul Civil.
Instanța judecătorească poate prelungi acest termen, cu cel mult șase luni, dar nu mai mult. Doar în cazul în care moștenitorul a fost împiedicat să își folosească acest drept sau din alte motive întemeiate se poate prelungi termenul și peste cele 6 luni. Nu este nevoie ca moștenitorul să renunțe la succesiune, ci este suficient ca din momentul în care a luat la cunoștință de deschiderea acesteia, să nu adopte nici o poziție timp de un an.