Dreptul la moștenire al fraților vitregi. În ce condiții pot primi o parte din avere. Ce scrie în Codul Civil

De regulă, copiii sunt automat moștenitori ai părinților lor. Succesiunea reprezintă modalitatea legală prin care sunt transmise bunurile unei persoane care a decedat altor persoane, adică moștenitorilor. Și frații vitregi au dreptul la moștenire, dar în anumite condiții. Ce scrie în Codul Civil?

Cum pot primi moștenire frații vitregi

Succesiunea se face doar decesul unei persoane! Codul Civil este cel care reglementează succesiunea sau moștenirea. Moștenirea poate fi de două feluri: legală și testamentară.

Irina Tănase, prinsă în fapt! Liviu Dragnea e distrus, a înlemnit când a văzut-o

Ți se rupe sufletul! Cum a fost surprins Florin Piersic înainte să se prăbușească pe scenă. Greu de privit

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Dacă vorbim de moștenirea testamentară, moștenitorii sunt doar persoanele specificate în testamentul defunctului. Dacă se ajunge în instanță, atunci moștenitorii pot fi:

• Soțul supraviețuitor;
• Copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora;
• Părinți și bunici ori străbunici, unde este cazul;
• Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.

În ce condiții pot primi o parte din avere

Legea spune că copiii persoanei defuncte sunt tratați pe picior de egalitate cu străinii compleți, atunci când vine vorba de moștenire. Astfel, dacă părintele vitreg moare, copilul vitreg nu moștenește. Frații vitregi pot intra în posesia moștenitorii numai dacă există un testament. Aceștia nu pot fi luaţi în considerare în succesiunea legală.

De asemenea, legea privind impozitul pe succesiune echivalează copiii vitregi cu cei naturali. Drept urmare, dacă în testament copiii naturali sunt desemnați în mod egal cu cei vitregi ca moștenitori, aceștia sunt considerați persoane cu privilegii fiscale din clasa fiscală I înainte de legea impozitului pe succesiune.

Mai precis, un moștenitor complet neînrudit poate pretinde doar până la 20.000 de euro ca alocație personală. Pe de altă parte, copilul vitreg plătește cel puțin 30 la sută impozit pe achiziția impozabilă din primul euro.

Vezi și: Cine moștenește averea dacă unul dintre copii este fiu sau fiică vitregă. Copilul din flori are drept la moștenire?

Cum se poate pierde dreptul la moștenire

Legea este cea care ne spune că moștenirea este de două feluri. Primul tip se referă la moștenirea de tip testamentar. În cadrul acesteia trebuie să fie respectați termenii impuși de titularul testamentului. În acest caz, bunurile persoanei decedate, se împart după moartea acesteia și după bunul plac al acesteia. Poate să fie un singur moștenitor, sau mai mulți.

În cazul în care nu există un testament, lăsat de persoana care a trecut în neființă, mai există și tipul de moștenire legal. În acest caz, acordarea și împărțirea moștenirii, între succesorii pe care îi recunoaște legea se vor face respectând prevederile legale.

Persoanele nu sunt obligate să accepte succesiunea, așadar există și cazuri în care moștenitorul refuză să accepte succesiunea. Așadar, dacă în termen de șase luni de la deschiderea succesiunii, o persoană alege să renunțe la moștenire, va pierde automat dreptul  la aceasta, în conformitate cu prevederile art.700 din Codul Civil.

Instanța judecătorească poate prelungi acest termen, cu cel mult șase luni, dar nu mai mult. Doar în cazul în care moștenitorul a fost împiedicat să își folosească acest drept sau din alte motive întemeiate se poate prelungi termenul și peste cele 6 luni. Nu este nevoie ca moștenitorul să renunțe la succesiune, ci este suficient ca din momentul în care a luat la cunoștință de deschiderea acesteia, să nu adopte nici o poziție timp de un an.