Anul școlar 2024-2025 aduce modificări semnificative pentru elevii români, atât în procesul de învățare, cât și în ceea ce privește examenul de Bacalaureat. Conform noului Statut al Elevului și Legii educației nr. 198/2023, școlarii beneficiază de drepturi extinse, inclusiv posibilitatea de a studia două limbi străine și de a oferi feedback profesorilor. De asemenea, noua structură a Bacalaureatului introduce probe suplimentare și evaluări care au scopul de a reflecta mai bine competențele elevilor.
Conform noului Statut al Elevului, publicat în Monitorul Oficial în august 2024, elevii din România vor avea dreptul să studieze două limbi de circulație internațională, informează edupedu.ro.
Acest lucru va fi posibil atât în regim standard, cât și în regim intensiv sau bilingv, o schimbare semnificativă față de legislația anterioară, care permitea studierea unei singure limbi străine în regim bilingv.
Acest drept vine să sprijine o tendință europeană de promovare a plurilingvismului, România fiind deja una dintre țările cu cea mai mare pondere a elevilor care învață două limbi străine la gimnaziu și liceu.
Elevii au, de asemenea, posibilitatea de a oferi feedback profesorilor la finalul anului școlar. Acest demers este menit să creeze un mediu educațional mai colaborativ, oferindu-le elevilor un cuvânt de spus în ceea ce privește calitatea predării.
Totodată, Statutul prevede dreptul elevilor de a primi planuri individualizate de învățare, pentru a le permite să atingă potențialul maxim, un pas important în adaptarea educației la nevoile fiecărui elev.
Una dintre cele mai mari schimbări pentru elevii care au început clasa a VIII-a în 2024 o reprezintă noua structură a examenului de Bacalaureat.
Conform Legii educației nr. 198/2023, acest Bacalaureat va include cel puțin cinci probe scrise și patru probe de competențe, dintre care două la limbi străine.
Probele de competențe lingvistice și digitale se vor desfășura pe parcursul anului școlar, nu la final, ceea ce reprezintă o schimbare majoră față de sistemul actual.
Printre probele scrise obligatorii se numără examenul la Limba și literatura română, care va fi diferențiat în funcție de specializarea elevilor. De exemplu, elevii de la filologie vor avea subiecte specifice profilului uman, iar cei de la specializările tehnice sau reale vor susține un examen adaptat la pregătirea lor.
De asemenea, elevii care studiază în limba maternă vor susține atât probe scrise, cât și orale în limba respectivă. Un element nou al acestui Bacalaureat este introducerea a două probe scrise specifice specializării.
Elevii de la profilul umanist, de exemplu, vor susține o probă la Istorie și o a doua probă la o disciplină la alegere, cum ar fi Geografia sau una dintre științele socioumane (Psihologie, Logică, Sociologie etc.).
În plus, elevii vor susține o probă scrisă la o disciplină complementară pentru a certifica cunoștințele de bază. Aceasta poate fi, de exemplu, Matematică, Fizică sau Biologie pentru cei de la profilul umanist.
Noua structură a Bacalaureatului nu vizează doar testarea cunoștințelor teoretice, ci pune accent pe competențele practice și lingvistice. Faptul că două probe de competențe lingvistice sunt obligatorii reflectă o creștere a cerințelor în ceea ce privește învățarea limbilor străine, elevii fiind încurajați să atingă niveluri avansate de competență.
Prima limbă străină trebuie să fie la nivel B2 conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, iar a doua la nivel B1 sau A2, în funcție de tipul de probă ales de candidat.
Această flexibilitate în alegerea probelor și accentul pe competențele multiple pregătește elevii pentru cerințele pieței muncii și pentru continuarea studiilor în învățământul superior. Noul Bacalaureat va intra în vigoare începând cu anul școlar 2028-2029, însă elevii care termină gimnaziul în 2024 trebuie să se pregătească deja pentru acest format.