Satul din România în care se vorbește o limbă secretă. Românii nu o înțeleg

Satul din România în care se vorbește o limbă secretă. Românii nu o înțeleg
Satul din România în care se vorbește o limbă secretă.

Care este satul din România unde se vorbește o lume secretă. Românii nu o înțeleg, ea fiind o limbă inventată de geamgiii vremurilor trecute ale unui sat clujean, care foloseau un grai aparte atunci când porneau prin țară ca să-și practice meseria. Se pare că geamgiii foloseau acest limbaj cu un scop anume, tocmai pentru ca potențialii clienți să nu le înțeleagă anumite discuții.

Satul din România în care se vorbește o limbă secretă

Satul din România în care se vorbește o limbă secretă se numește Mărgău, o așezare cunoscută din cele mai vechi timpuri. Aici, locuitorii știau să pună geamuri la uși și la ferestre, făcând din asta o ocupație. Ei au folosit și o „limbă” aparte când porneau prin țară ca să pună geamuri, și anume, limba „gumuțească”.

Acest grai a devenit un dialect pe care îl înțelegeau, de cele mai multe ori, doar ei, iar tinerii din ziua de azi  încearcă să o vorbească acum. Un tânăr inginer, pe nume Darius Golban, a fost cel care a oferit informații despre această limbă, el fiind născut și crescut chiar în vatra satului. El a spus că geamgiii, pentru ca eventualii clienți să nu le înțeleagă anumite discuții, rosteau altfel cuvintele.

„Când tocmeau cu clienții câte o lucrare, geamgiii se înțelegeau între ei ce prețuri să ceară, cât să mai lase din tarif și cum să se apuce de lucru. Toate acestea erau cuvinte rostite altfel, spre a nu înțelege posibilii clienți cum se înțeleg între ei.

Este un dialect cu niște artificii între literele cuvintelor, numai de mărgăuani știute. Încă de mici, copiii din sat învață aceste „artificii”. De-a lungul timpului oamenii din satele vecine au încercat să o înțeleagă și să o vorbească, dar nu au reușit”, a spus tânărul inginer.

Lingviștii clujeni au fost intrigați și curioși, concluzionând că „limba” este unicat în România, însă denumirea științifică pusă a fost „argou profesional rural”, „singurul de acest gen care s-a descoperit în România”.

Lingvistul Romulus Tudoran s-a dedicat studierii limbii ”gumuțească” și a oferit explicații suplimentare.

„Moţască înseamnă moț, însemnând un locuitor ai Apusenilor şi ,„go” provine, probabil, de la denumirea dealului Golumbăţ, de unde s-a strămutat o parte din sat la 1340”, a menționat lingvistul.

Câteva cuvinte ”gomoțești”

Sticlă = tălăuz
Individ = munuc
Ţuică = găină
Hoţ de lucruri = găinar
A mânca = Gădină
Gură = Gădinătoare
Preot = codău
Bani = piţule, goloji
Om, bărbat = milău
Femeie = milăiţă
Ţigară = sfârlă
Băutură = hurtez
Prezenţa unei persoane = asface
A dosi = diamante
A dosi = asuci
Porc = gomon
Cal = ţolan
Căruţă = toigă
Poliţist = tistulaș