Românii care ies mai târziu la pensie cu 3 ani. Veste rea pentru aceşti angajaţi!

România are un sistem public de pensii deficitar, cel puțin așa arată analizele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale. Recentele modificări la pensiile speciale nu vor mulțumi oficialii celor două instituții, având în vedere că nu s-au operat modificările cerute și regăsite în Planul Național de Redresare și Reziliență. În același plan asumat, guvernele, care vor veni în următorii ani, sunt obligate să egalizeze vârsta de pensionare la cele două categorii, barbați și femei, iar conform unei analize, aceste modificări vizează românii care ies mai târziu la pensie cu 3 ani. Din păcate, datele nu sunt îmbucurătoare, fiind o veste rea pentru aceşti angajaţi.

Sistemele publice de pensii și colapsul social

Sustenabilitatea unui sistem de pensii este de mult timp o preocupare majoră la nivel mondial, din ce în ce mai mult în perioadele de dificultăți economice. Este o preocupare permanentă a guvernelor și a legiuitorilor ca sistemele de pensii să fie capabile să facă față provocărilor impuse de schimbările demografice, de transformările de pe piața muncii și de restrângerea bugetelor.

Vestea tristă a momentului! Familia Băsescu, la pământ! Ce s-a aflat după BOALA CUMPLITĂ, noi detalii

BOMBA MOMENTULUI despre Petre Roman! S-a aflat după moartea Mioarei Roman. Dumnezeule, ce a putut face! E cumplit

Actuala criză financiară și economică mondială a dus la creșterea deficitelor publice și a datoriile publice în multe țări, punând presiune asupra echilibrului financiar al sistemelor lor de pensii. Ca răspuns, guvernele au accelerat, de obicei, procesul de reformă a pensiilor pentru a restabili sustenabilitatea acestor sisteme.

Toate studiile argumentează că acolo unde procesele de reformă a pensiilor au fost pripite și corespunzătoare consultările cu partenerii sociali și cu alte părți interesate au fost deficitare, apar întrebări semnificative cu privire la durabilitatea reformelor. Autorii notează că, dimpotrivă, alte guverne au menținut poziții deschise și consultative în ciuda constrângeri fiscale severe.

Vezi și: Schimbările care apar în sistemul de pensii. Vor fi recalculate, ce trebuie să afle pensionarii

Reforma pe repede înainte în sistemul public de pensii din România

Ei afirmă că această din urmă abordare este mai promițătoare pentru reforma sustenabilă a pensiilor decât cea realizată pe baza unei acțiuni unilaterale din partea guvernului. Reformele bipartite și tripartite tripartite au jucat un rol activ în procesul de reformă și s-a ajuns la un consens social, iar în cele din urmă s-a ajuns la un consens social.

Este clar că un astfel de proces negociat poate duce la un rezultat în care măsurile cuprinzătoare, care ar trebui să includă aspecte critice precum protecția pentru cei mai vulnerabili, sunt convenite și puse în aplicare.

Dar sistemul de pensii public românesc, din păcate, cu toate analizele și studiile despre care aminteam, a ajuns într-un colaps, numărul pensionarilor crescând de la an la an, contribuțiile la fondurile de pensii, deși au crescut, nu mai pot acoperi plata pensiilor, iar reformele necesare fie au stagnat, fie nu au fost făcute.

Astăzi, forțați de împrejurări, de fapt de asumările statului român în Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernul este nevoit să meargă pe repede înainte în a reforma ceva ce este deja stricat.

Vezi și: Vestea momentului despre pensiile speciale. Ce s-a discutat în coaliția de guvernare

Care sunt românii care ies mai târziu la pensie cu 3 ani

Așadar, asistăm astăzi la pași reformatori pripiți, fără a avea o acoperire reală a sumelor de plată către pensionari, ca urmare a incapacității de acoperi aceste sume cu banii colectați la fondurile de pensii, la majorări de pensii ireal de mici, în raport cu media europeană, dar și la presiunile Comisie Europene și ultimatul date de instituție privind reforma din sistemul de pensii, recorelarea și recalcularea pensiilor speciale și egalizarea vârstei de pensionare.

Cei care astăzi sunt în câmpul muncii, adică generațiile anilor 1966 şi 1989, vor fi românii care ies mai târziu la pensie cu 3 ani. Per total, numărul acestora se ridică la aproape trei milioane şi jumătate de români. Cu alte cuvinte, în 15 ani, cifra celor care vor fi nevoiți să susțină pensiile pentru românii care ies mai târziu la pensie cu 3 ani, va ajunge la şase milioane de angajaţi, iar numărul pensionarilor va ajunge la opt milioane.

Așa ajungem la pașii începuți deja prin legea existentă de a egaliza vârstele de pensionare pentru cele două categorii de angajați, bărbați și femei, care până în 2035 va trebui să ajungă la 65 de ani. Cu alte cuvinte vorbim de o speranță de viață scăzută și o creștere evidentă a vârstei de activitate, precum și un dezechilibru total în raportul, și-așa extrem de mic, dintre angajați și pensionari, care va zdruncina sistemul public de pensii.

Problemele de-abia de-acum încep să apară, odată cu modul rapid în care se dorește a se ajunge la această egalizare, asta însemnând de fapt că un român va plăti cotizații la stat, timp de cinci ani, pentru un an de pensie, iar dezechilibrul devine evident.

Având în vedere speranța de viață din România, și anume de 72 de ani, conform estimărilor, raportul angajat-pensionar până în 2030 va deveni unul inegal, iar sistemul de pensii va fi sufocat și va ajunge într-un colaps total. Toate aceste reforme trebuiesc făcute într-un timp relativ rapid, condiție pusă de Comisia Europeană, altfel există riscul ca România să piardă peste 700 de milioane de euro din PNRR, dacă nu se aliniează legislația în vigoare la cea europeană.