Discuțiile din ultima perioadă, pe marginea programelor asumate în PNRR, se pare că au ajuns la un numitor comun, cel puțin într-o anume privință. Ca urmare a presiunilor puse de Comisia Europeană, și a raportului extrem de dur de la Banca Mondială, Ministerul de Finanțe anunță anumite modificări în sistemul de pensii, făcând și precizarea care sunt pensiile care scad în România. De altfel, ministrul Câciu a făcut anunțul oficial pentru acești pensionari.
Odată cu relaxarea restricțiilor pandemiei, și în urma unor analize economice europene, Comisia Europeană elabora proiecte de redresare economice pentru toate cele 27 de state membre ale UE, România fiind inclusă, și ca urmare se semna acordul pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, în care politicile menite să amortizeze efectele COVID-19 asupra economiei concurau cu necesitatea de a respecta noua legislație privind pensiile, nivelul ridicat al prestațiilor speciale de pensii a devenit subiectul unei analize publice.
Sistemele speciale de pensii se aplică mai multor categorii profesionale din sectorul public, acoperind aproximativ 3% din numărul total de pensionari. Conform datelor statistice ale Ministerului de Finanțe, sunt aproximativ 180 000 beneficiari. Prestațiile sunt calculate ca un procent, între 65% și 85%, din venitul mediu obținut în ultima lună sau în ultimele 6 sau 12 luni înainte de pensionare, calculat în funcție de categoria profesională.
Prestația medie variază între 3,915 lei, adică 808 de euro, pentru angajații militari în decembrie 2019 și 19. 221 lei, adică 3.970 de euro, pentru magistrați în iunie 2020. Ceea ce mai trebuie amintit este că aceste sume sunt de câteva ori mai mari decât cele plătite de sistemul general de pensie, care era în iunie 2020 de 1. 383 lei, adică 285 de euro, în medie.
O lege care viza eliminarea unei părți a acestor scheme a fost respinsă de Curtea Constituțională în luna mai 2020, iar acest lucru a încurajat partidele politice să reia măsurile care vizează diminuarea beneficiilor speciale de pensie, pentru a aborda inechitățile dintre beneficii.
Un nou proiect de lege care propunea impozitarea progresivă a prestațiilor speciale de pensii a fost votat tot în iunie 202 de Camera Deputaților, proiectul de lege modificând codul fiscal și introducea un impozit progresiv, variind de la 10% pentru prestațiile mai mari de 2.000 de lei, la 85% pentru prestațiile mai mari de 7.000 de lei.
Legislația fiscală românească impunea astfel un impozit forfetar de 10% pe toate veniturile și, prin urmare, toate prestațiile de pensie mai mari de 2.000 de lei sunt impozabile în conformitate cu această regulă. De asemenea, proiectul de lege introducea și un impozit special, suplimentar față de impozitul general pe venit, pe partea din prestație care depășește suma calculată în conformitate cu formula contributivă utilizată în sistemul principal de repartiție. Dar toate aceste modificări legislative aveau să fie puse în stand-by, ca urmare a politicului, PSD fiind, de fapt, inițiatorul acestor noi măsuri.
Vezi și: Vestea momentului despre aceste pensii din România. Modificările majore care au loc
Dar, iată că azi asistăm la o schimbare de paradigmă în ceea ce privesc pensiile speciale, în speță pensiile de serviciu care, conform Ministerului de Finanțe, vor fi ajustate pe baza asumărilor din PNRR. Anunțul oficial pentru acești pensionari a fost făcut chiar de ministrul Adrian Câciu, acesta declarând că:
„Reforma va fi făcută aşa cum este prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. România are bani, problema este dacă este oportun să ducă mai mulţi bani sau mai puţini bani.
PNRR-ul ne spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu. Asta vom face.”, a precizat ministru de Finanțe, Adrian Câciu, la „Ora Guvernului”.
Vezi și: Pensiile care dispar din România, în cel mai scurt timp. Se întâmplă în 2023, mulți se vor enerva
Această schimbare de decizii, mai spune ministrul, vine și ca urmare a raportului Băncii Mondiale, despre care relatam relativ recent, care preciza că aceste modificări privind pensiile speciale (pensiile de servici) trebuiesc făcute și recalcularea lor conform programului asumat în PNRR:
„Între timp, a apărut acest raport final, care raport final al Băncii Mondiale are o serie de diferenţe faţă de raportul iniţial, pe baza căruia a fost scris proiectul de lege.
Evident, ne vom uita pe el, sunt toate ministerele de resort acolo implicate să vină cu soluţii şi să ne atingem jalonul din PNRR”, a punctat ministrul Finanţelor.
Cât despre perioada în care se vor implementa aceste modificări, Câciu a pasat responsabilitatea către Ministerul Muncii, declarând „Să-i întrebaţi pe domnul ministru al Muncii şi miniştrii de resort, eu vin ca suport. Până la urmă, nu am nicio pensie de serviciu la mine în sector, la Ministerul de Finanţe nu avem pensii de serviciu”.