Istoria consemnează o dată fatidică pentru România, moment care ar fi putut schimba soarta țării. Este vorba de data de 4 noiembrie 1957, când a avut loc prăbuşirea avionului care trebuia să îl ducă la Moscova pe Nicolae Ceaușescu și alți membri de partid.
Ceea ce ar fi trebuit să fie o zi ca oricare alta, ziua de luni, 4 noiembrie 1957, va deveni povestea celui mai mortal accident aviatic din România, un alt asemenea eveniment dramatic având loc la 38 de ani diferență, când, la 31 martie 1995, un Airbus A310-324 al TAROM, înregistrat sub numele de YR-LCC, a decolat de la București pe ruta Bruxelles, prăbușindu-se pe câmp la câteva minute după decolare, ucigând toți pasagerii și echipajul.
Dar, revenind la evenimentele din noiembrie 1957, într-o zi de luni, de pe Aeroportul Otopeni pleca spre Moscova o delegație a Partidului Muncitoresc Român. Aeronava, un IL-14, ar fi trebuit să aterizeze pe Aeroportul Internațional Vnukovo din Moscova. Delegația, formată din 9 membri, ar fi trebuit să participe la sărbătorirea celor 40 de ani de la Revoluția Bolșevică. La acel moment conducător al PMR și al statului român socialist era Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar absent din delegație, pe motive de sănătate, dar Nicolae Ceaușescu se afla printre cei care plecau spre Moscova.
Fiind deja perioada de iarnă, avionul IL-14 a avut mici probleme încă de la decolare, dar nimeni nu bănuia ceea ce avea să se întâmple.
După câteva ore de zbor, avionul ajunge de-asupra Aeroportului Internațional Vnukovo din Moscova, în condiții de ceață și vreme instabilă.
Este ora 17:58, când echipajul pierde controlul aeronavei, aceasta prăbușindu-se în vecinătatea aeroportului.
Vezi și: Misterul morții lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ce speculații au apărut după deces
Din cele 11 persoane aflate la bord, printre care și Nicolae Ceaușescu, 4 aveau să moară imediat după prăbușire, aceștia fiind membri echipajului, toți sovietici, și Grigore Preoteasa, la acel mment ministrul al propagandei. În afară de Preoateasa și Nicolae Ceaușescu, în avion se mai aflau și următorii:
La acel moment, accidentul aviatic produs aproape de Moscova, avea să devină unul din cele mai importante, iar presa vremii, inclusiv cea occidentală, scria cu litere mari despre eveniment.
După prăbușire, paradoxal, toți cei 8 de mai sus, plus Nicolae Ceaușescu scăpau, fiind duși de urgență la spitalul de partid Kremliokova.
Conform unui comunicat oficial emis de Ministerul Sănătții al URSS de la acea vreme, Ceaușescu a avut ”o contuzie la jumătatea dreaptă a coşului pieptului şi a încheieturii stângi a gambei, julituri la faţă, mâini şi picioare, starea generală fiind satisfăcătoare”.
Ironic sau nu, teoriile conspriației aveau să iasă la suprafață, mai ales în ideea că în acel avion trebuia să fie și Gheorghiu-Dej, și recunoscut fiind faptul că Hrușciov nu îl agrea deloc, motivul fiind încercarea politicianului român de a-și distanța statul de bolșvesimul rusesc readus de liderul URSS.
De altfel, la 6 ani de la acest moment, Gheorghiu-Dej avea să moară, în urma unui cancer pulmonar, iar mulți, inclusiv Generalul Pacepa, spuneau că de fapt ar fi fost iradiat de URSS după ultima sa vizită aici.
Dar, tot ironic, accidentul aviatic din 4 noiembrie 1957 ar fi putut schimba definitiv soarta României, nu se știe dacă în bine sau în rău, și, bineînțeles, soarta celui ce avea să devină succesorul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și dictator, Nicolae Ceaușescu.
Doar Istoria știe cum s-ar fi derulat evenimentele ulterioare acestei tragedii și cum ar fi fost România fără Nicolae Ceauşescu.