În urmă cu 34 de ani, între-o zi de 25 Decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu era executat împreună cu soția sa, Elena. Aveau 71 de ani, respectiv 70 de ani. De atunci și până azi au apărut o sumedenie de povești despre obsesiile, luxul în care locuiau, despre multele atrocități făcute, dar și despre sfidarea Occidentului. Printre multele povești despre cei doi este și cea legată de locul din România pe care Ceauşescu l-a interzis pentru români. Cei care fac aceste mărturisiri spun că iubea să meargă acolo, fiind zona preferată a dictatorului, iar motivul eeste unul neaşteptat.
Nicolae Ceaușescu a fost practic ultimul lider comunist de stil vechi care a rezistat valului de liberalizare care a cuprins Europa de Est la sfârșitul anilor 1980, după declanșarea perestroikăi și a glaznostului lui Mihail Gorbaciov. Finalul anilor 80 a însemnat, de fapt, o consecință a ultimilor zece ani de schimbări dramatice, începute cu revoltele sindicale din Polonia din 1979 și a deciziei PMUP (Partidul Muncitoresc Unit Polonez) de a da, practic, Sindicatului Solidaritatea condus de Les Walesa, libertățile și controlul cerut în urma grevelor generale care au devastat țara.
La venirea sa la conducerea URSS, Mihail Gorbaciov, cel mai tânăr conductător al PMUS, avea să treacă prin cea mai dificilă perioadă a Imperiului bolșevic, așa cum descrie și Stelian Tănase în cea mai recentă lucrare a sa. Deja întreg blocul comunist din estul Europei era cuprins de un val al schimbării, dar nu generat de schimbările propuse de Gorbaciov, ci de mișcările sindicale poloneze, urmate de disensiunile și dorința unor state de a-și câștiga autonomia.
Pe acest fond, Nicolae Ceaușescu a simțit acest pericol, iar deciziile luate, chiar și cele legate de Polonia (grevele generale și iminenta invazie a Armatei Roșii în Polonia), l-au determinat să controleze și mai mult situație politică din România. Deja românii treceau printr-o perioadă extrem de grea, fără precedent, ca urmare a deciziei dictatorului de a plăti întreaga datorie a României pe plan extern, ceea ce a dus la raționalizarea alimentelor, a carburanților, lipsa căldurii, a luminii, etc.
Dar, deși spera la o construcție socialistă durabilă, evenimentele din decembrie 1989 (cu ajutorul agențiilor străine, sau nu), aveau să aducă schimbarea finală în blocul comunist, iar Ceaușescu, ultimul exponent real al acestuia să dispară în istorie. Conform relatărilor celor care s-au aflat în vecinătatea acestuia, Ceaușescu avea multe obsesii, multe dintre ele alimentate încă de la finalul anilor 60, când celebrul Pacepa, unul din cei mai puternici oameni din aparatul represiv, avea să trădeze principiile comuniste și să fugă în America, deși se spunea că fusese și agent al KGB-ului.
Vezi și: Cine a fost Ion Mihai Pacepa și de ce toată lumea evită să vorbească despre moartea lui
Nimic nu se întâmpla, după acest moment, fără ca el să știe, iar alimentarea obsesiilor dictatorului veneau și de la cei din jurul său. Dar, în decembrie 1989, în urma unei așa-zise revolte spontane regimul avea să cadă, iar Ceaușescu și soția sa, după ce fugeau cu un elicopter la Târgoviște, să fie prinși, judecați într-un simulacru de proces și, în cele din urmă, executați pe 25 decembrie 1989.
Pe lângă obsesii, decizii politice și economice, Nicolae Ceaușescu avea și pasiuni, puține la număr ce-i drept, dar existau. Printre acestea, cel mai des îi plăcea să meargă la vânătoare, însoțit de foarte puțini oameni. Printre locurile cele mai frecventate de Nicolae și Elena Ceaușescu, era și județul Neamț, de fapt o cabană situată în locul din România pe care Ceauşescu l-a interzis pentru români.
Conform celor care au lucrat aici, este vorba de Cabana Nemțișor, situată în județul Neamț, unde Ceaușescu, mai ales pe timp de toamnă, venea la vânătoare. Cei care au stat aici, în preajma lui, povestesc că nu era voie să fie deranjat cu absolut nimic. De exemplu, deși nu exista curent electric, cabana era alimentată cu un generator, dar era situat la cel puțin 200 de metri, în pădurea din spatele cabanei. Un alt aspect, toate mașinile care veneau cu alimente, erau obligate să oprească motoarele de la cel puțin 150 de metri de cabană și să fie împinse până în apropiere.
Vânătoarea, era printre puținele sale pasiuni reale, iar conform celor apropiați, Ceaușescu se lăuda cu trofeele sale și medaliile pe care le-ar fi obținut de-a lungul anilor. Ca o ironie, ultima sa partidă de vânătoare avea loc cu 15 zile înainte de data la care avea să fie executat de plutonul de execuție, adică pe 10 decembrie 1989. Astăzi Cabana Nemțișor, după ce a fost preluată de Romsilva, a ajuns în posesia Bisericii. Din 2008, noul proprietar al acestei cabane este Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.