Se spune că un om poate rezista de trei ori mai mult fără mâncare decât fără somn. Cu toate acestea, nu există studii ştiinţifice care să ofere un răspuns precis la această întrebare. Rezistenţa oamenilor în faţa lipsei somnului variază de la o persoană la alta. Ce se întâmplă cu noi când nu dormim?
Omul care a înregistrat recordul la nesomn a stat treaz aproape 11 zile, adică 264 de ore se numește Randy Gardner. În anul 1964, pe când avea doar 17 ani, acesta a fost supus la un experiment pentru a vedea care sunt limitele corpului uman, atunci când vine vorba de somn.
Randy, după terminarea experimentului, a dormit 14 ore şi 40 de minute, s-a trezit la orele 22.00, a stat treaz 24 de ore, după care a intrat în ritmul normal de somn. Însă, chiar dacă starea lui fizică a rămas la fel, starea psihică a avut de suferit enorm. Astfel, în a zecea zi de nesomn, creierul lui nu mai putea efectua nici niște calcule simple de matematică.
Chiar și după o noapte albă, abilităţile obişnuite ale creierului sunt afectate. Ne simţim obosiţi, iritaţi şi ne lipseşte concentrarea obişnuită. Partea creierului ce controlează limbajul, memoria de scurtă durată şi simţul timpului funcţionează în regim de avarie. Performanţele organismului după numai o noapte de nesomn scad dramatic.
Acest lucru s-ar putea traduce printr-o o alcoolemie de 0,05%, adică două pahare de vin. Astfel, capacitatea noastră de lua decizii raţionale şi în timp util este diminuată.
Somnul se desfăşoară în cicluri de 90-110 minute şi este de două tipuri: REM (Rapid Eye Movement – Mişcarea rapidă a ochilor) şi non-REM (care are patru faze). Ce înseamnă mai exact asta?
Somnul Non-REM, durează aproximativ zece minute, în faza întâi şi este caracterizat de o stare de semiveghe, adică orice zgomot ne-ar putea trezi. În faza a doua, ritmul bătăilor inimii încetinește. Acest tip de somn este cel mai prezent într-o noapte de odihnă.
Fazele trei şi patru sunt cele de somn profund. Faza a treia este cea în care creierul produce unde delta de mare amplitudine şi mică frecvenţă, iar ritmul respiraţiei şi al inimii sunt cele mai scăzute din toate fazele somnului. Faza a patra este caracterizată de o activitate musculară limitată.
Somnul REM, care începe la aproximativ 70-90 de minute după începerea odihnei, se repetă de trei- cinci ori pe noapte. Deşi, nu suntem conştienţi, creierul este foarte activ în această perioadă, ritmul respiraţiei şi presiunea arterială cresc, iar ochii se mişcă rapid (de aici şi numele, REM). Aceasta este perioada în care visăm.