Sistemul medical românesc este perceput drept cel mai slab din Europa, lucru care nu e de mirare. Medicii care rămân nu mai au nici aparatură cu care să trateze pacienții.
Aparatele menite să salveze viața cardiacilor, lipsesc cu desăvârșire din spitalele din România.
În condiţiile în care afecţiunile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalităţii în România, dotările din secţiile de cardiologie sunt în multe cazuri problematice. Angiograful, aparatul minune de ultimă generaţie cu care medicii pot salva viețile cardiacilor, lipseşte din multe spitale sau nu este folosit. Iar cel care pierde în toată această ecuaţie este, de fiecare dată, pacientul.
Angiograful este un aparat de extremă precizie care poate să vadă și să vindece în același timp. Acesta permite cercetarea vaselor de sânge chiar și de un milimetru în diametru, dintr-un anumit segment al corpului.
Cel mai frecvent, angiograful se folosește în tratamentul îngustărilor (stenozelor) vasculare și presupune în cele mai multe cazuri inserția pe vasele de sânge afectate, a unui dispozitiv care se numește stent. Acesta este asemănător unei plase metalice care se poziționează în interiorul arterei și are rolul să o mențină deschisă. Pacientul care apelează la aparatul angiograf va scăpa astfel de o intervenție chirurgicală.
Una din cele mai moderne secţii de cardiologie din ţară era anunţată cu mult fast la Brăila. Dar lucrurile au eşuat lamentabil din cauza unor greşeli de proiectare. Aşa că aparatura performantă cumpărată stă acum nefolosită. Cât timp a stat angiograful de 700 de mii de euro a şi ieşit din garanţie, a declarat Francisck Chiriac, preşedintele CJ Brăila.
Autorităţile de la malul Dunării au investit chiar şi în cursuri de pregătire. Medicii au învăţat să folosească aparatura, însă cum secţia nu s-a mai deschis, au plecat în străinătate sau în alte spitale din România.
Astfel de probleme sunt şi la case mai mari. La Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, managerul a descoperit într-o magazie un aparat pentru angiografie intraoperatorie nedesfăcut, spune Adriana Nica, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.
În Iaşi, există un singur angiograf, în Centrul de Cardiologie. Şi asta în condiţiile în care aici vin persoanele cu probleme cardiace din întreaga regiune de nord-est a ţării. Un al doilea angiograf în oraş ar salva mai multe vieţi. Doar că, Ministerul Sănătăţii nu a răspuns solicitărilor făcute de mai bine de cinci ani de conducerea spitalului, afirmă Diana Cimpoeşu, purtătorul de cuvânt al Spitalul „Sf. Spiridon” Iaşi.
Un al doilea angiograf este imperios necesar şi în Sibiu, oraş care găzduieşte anul viitor Summit-ul Uniunii Europene, spune Ionuț Bitea, medic specialist cardiolog la Spitalul Județean Sibiu. Ministerul Sănătăţii a dat deja trei milioane de euro Spitalului Judeţean Sibiu, iar în cel mai scurt timp va cumpăra şi un angiograf.