S-au împlinit 31 de ani de la plecarea Nadiei Comăneci din România. A fost de fapt o fugă din comunismul Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, cu doar o lună înainte ca Revoluția din anul 1989 să aibă loc și să aducă democrația și în țara noastră.
Despre fuga Nadiei Comăneci încă nu se cunosc prea multe detalii, deoarece marea sportivă refuză să vorbească despre acea noapte de 28, spre 29 noiembrie 1989, când a lăsat totul în urmă și a plecat spre libertate. O teorie a conspirației a circulat însă în presa din străinătate înainte de fuga ei peste hotare, dar și mult după aceea.
Nadia avea atunci 28 de ani şi dintr-o celebritate mondială devenise mai mult un funcţionar care îşi pierdea vremea plimbându-se pe coridoarele ministerului de resort din strada Vasile Conta. I se ridicase dreptul de a călători în Occident, iar ultima sa vizită dincolo de Cortina de fier se consumase în 1984, la JO de la Los Angeles, unde i s-a permis să meargă după îndelungate demersuri întreprinse de CIO pe lângă Nicolae Ceauşescu. A fost însă însoțită non-stop de un securist, care s-a asigurat că se va întoarce în țară.
Din 1984, de la Los Angeles, până în 28 noiembrie 1989, Nadia nu a mai pus piciorul în nici un stat occidental, iar apariţiile sale în public au fost reduse aproape la zero, deoarece Ceaușescu se simțea amenințat de popularitatea gimnastei.
Se știe că însoţită de alte 6 persoane pe care le cunoştea mai mult sau mai puţin, Nadia a trecut frontiera româno-maghiară în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989. Călăuză i-a fost un cioban din Cenad, judeţul Timiş, Gheorghe Talpoş, iar întreaga operaţiune a fost plănuită de Constantin Panait, un român cu cetăţenie americană, despre care generalul SRI în rezervă Aurel Rogojan, fost şef de cabinet al lui Iulian Vlad, şef al Securităţii între 1987-1989, spunea că ”a fost bine ales de CIA, îndeplinindu-şi bine misiunea”.
În presa din străinătate începuse de ani buni să se vorbească despre faptul că Nadia Comăneci era de fapt de origine maghiară. Mai mult, se spunea că s-a născut chiar în Ungaria, sub numele de Anna Kemenec, nume pe care l-ar fi rostit în noaptea când a trecut granița în Ungaria.
Ideea potrivit căreia Nadia Comăneci este de origine maghiară a fost lansată în vara 1976. În cartea sa, „România trădată”, scriitorul şi jurnalistul Constantin Mustaţă (decedat în 2013) nota că personajul care a lansat această poveste a fost Paul Pilisi, un maghiar stabilit în Canada, profesor de ştiinţe politice la o universitate din Quebec. Pilisi susţinea că Nadia Comăneci era unguroaică de origine şi că numele său ar proveni din anagramarea numelui real care, de fapt, ar fi fost Anna Kemenec!
În ciuda faptului că Securitatea s-a sesizat cu privire la răspândirea în presa internaţională a acestei poveşti, nici statul român, nici Federaţia Română de Gimnastică nu au luat vreo poziţie tranşantă. Cea care a făcut lumină în această problemă a fost chiar Nadia Comăneci, care a vorbit despre aceste zvonuri.
„Nu m-a întrebat nimeni despre aşa ceva până acum ! Oricum, nu e nimic adevărat în toată povestea asta. Eu respect pe toată lumea, indiferent de naţionalitate, dar nu am nici o conexiune cu maghiarii. Nu am pe nimeni de origine maghiară in familie. Zero legături!”, a spus Nadia. Astfel, marea campioană a României a pus punct zvonurilor lansate cu nu se știe ce scop, în urmă cu zeci de ani.