În urma votului unanim, Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al NATO, finalizând schimbarea sa strategică istorică odată cu depunerea documentelor de aderare la alianță. În aceeași situație ar putea ajunge și Suedia, celălalt stat nordic care a cerut să facă parte din Alianța Nord-Atlantică. Dar, asta nu diminuează cu nimic reacția Rusiei, ca urmare a votului dat Finlandei, ținând cont că nu de mult Putin amenința cele două state cu repercursiuni dacă vor face acest pas.
Anul trecut, invazia Kremlinului în Ucraina a bulversat peisajul de securitate al Europei și a determinat Finlanda, și vecina sa Suedia, să renunțe la decenii de nealiniere. Aliații incomozi Turcia și Ungaria, din diferite motive proprii, au întârziat încercarea Finlandei de a intra sub umbrela NATO, iar progresul oficialităților de la Stockholm rămâne, pentru moment, blocat.
Dar săptămâna trecută, parlamentul turc a votat pentru a elimina ultimul obstacol al Finlandei, iar în tot acest timp, Kremlinul a catalogat astăzi aderarea Finlandei la NATO drept un „atac la adresa securității noastre” și „cea mai recentă agravare a situației”.
După dezbateri amănunțite și cu mari majorități parlamentare care au sprijinit decizia, Finlanda și Suedia au înmânat simultan scrisorile oficiale de cerere de aderare la NATO secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la 18 mai 2022.
La summitul de la Madrid din 29 iunie 2022, șefii de stat și de guvern din cadrul NATO au adresat o invitație Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței. Protocoalele de aderare pentru cele două țări au fost semnate la 5 iulie 2022, după finalizarea negocierilor de aderare.
Protocoalele trebuie acum să fie ratificate de toți aliații, în conformitate cu procedurile lor naționale. Cu alte cuvinte, urmează ca și Suedia să devină membră NATO, ceeac e va întâri granița Alianței Nord-Atlantice față de vecinul Rusia.
Finalizarea ratificării în mai puțin de un an face ca acesta să fie cel mai rapid proces de aderare din istoria recentă a alianței. Tot ce a mai rămas de făcut sunt formalitățile coregrafice de astăzi la sediul NATO.
Ministrul finlandez de externe va înmâna documentele oficiale de aderare secretarului de stat american Antony Blinken, păstrătorul tratatului fondator al NATO, apoi, drapelul alb-albastru al țării va fi arborat alături de cele ale noilor săi aliați, între cele ale Estoniei și Franței, în fața sediului din Bruxelles.
„Este o zi măreață pentru Finlanda și vreau să mă asigur că este o zi importantă pentru NATO de asemenea.
Securitatea și stabilitatea sunt acele elemente în privința cărora avem sentimente foarte puternice, sunt elementele de bază ale unei vieți fericite și cred că știți că finlandezii erau deja foarte fericiți. Ne dorim foarte mult și aderarea Suediei, din punctul de vedere finlandez apartenența Suediei la NATO este de asemenea foarte importantă.
Am văzute multe momente istorice în acest proces dar aceasta este ziua în care s-a scris cea mai multă istorie pentru noi și pentru partenerii noștri de asemenea. Aderarea este o ușurare pentru noi toți, continuăm discuțiile pentru aderarea Suediei.”, a declarat președintele Finlandei, Sauli Niinistö.
„Aceasta este cu adevărat o zi istorică. Este o zi mare pentru alianță. Putin a eşuat”, a declarat șeful NATO, Jens Stoltenberg, cât despre aderarea la NATO, acest aspect plasează Finlanda sub incidența articolului cinci al alianței, angajamentul de apărare colectivă conform căruia un atac asupra unui membru „va fi considerat un atac împotriva tuturor”.
De fapt, aceasta a fost garanția de care liderii finlandezi au decis că au nevoie, în timp ce au privit cum asaltul președintelui Vladimir Putin a devastat zone întinse din Ucraina.
După demersurile din cursul zilei de astăzi, în urma cărora Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru NATO, au venit și primele reacții de la Kremlin, Rusia avertizând că va lua contramăsuri după acceptarea micuțului stat nordic în NATO.
„Extinderea NATO este un atac la adresa securității noastre și a intereselor naționale ale Rusiei.
În mod natural, acest lucru ne obligă să luăm contramăsuri pentru a ne asigura propria securitate tactică și strategică”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a oferi alte detalii.
Dmitri Peskov a descris noua aliniere militară de la Helsinki drept o escaladare și o „invadare a securității și intereselor naționale ale Rusiei”. În comentarii separate, Ministerul rus de Externe și-a reiterat amenințarea de a lua „măsuri militare, tehnice și alte măsuri de represalii” ca răspuns la amenințarea percepută.
Declarația vine, în condițiile în care granița dintre NATO și Rusia și-a dublat dimensiunea odată cu aderarea Finlandei. Acesta a promis că va lua „măsuri concrete de construire a apărării”, luând în considerare dacă infrastructura NATO și armele de atac vor fi desfășurate în Finlanda.