Parlamentul turc a ratificat joi intrarea Finlandei în NATO, punând capăt lunilor de blocaj din partea Ankarei, care cerea condiții pentru a da undă verde acestei extinderi a Alianței Atlantice.
Documentul corespunzător a fost adoptat cu voturile celor 276 de deputați prezenți, fiind aprobată în acest moment de toate cele 30 de state membre, ceea ce înseamnă că, nimic nu împiedică acum aderarea Finlandei, având în vedere faptul că Turcia era singura țară din cei 30 de parteneri care nu ratificase aderarea.
Cu privire la Suedia, lucrurile nu par să aibă același deznodământ fericit, astfel că Turcia amână momentul votării, după protestul de lângă ambasada turcă din Stockholm, acolo unde a fost arsă o copie a Coranului.
Atât reprezentanții Guvernului, cât și cei ai opoziției care au intervenit în dezbaterea privind legea care definește aderarea Finlandei la NATO i-au urat „bun venit” noului partener.
Jens Stoltenberg, șeful NATO, a declarat pe Twitter că această decizie „va face întreaga familie NATO mai puternică și mai sigură”. La rândul său, președintele finlandez Sauli Niinisto a mulțumit statelor membre NATO pentru încredere și sprijin.
Președintele turc cere să ia „anumite măsuri” cu Suedia, după ce Erdogan s-a opus candidaturii Suediei din cauza unei serii de dispute de lungă durată, în care acuză țara că sprijină teroriștii, într-o tentativă de lovitură de stat eșuată din 2016 în Turcia, iar această națiune a refuzat să extrădeze zeci de suspecți pe care Erdogan îi asociază cu acea lovitură de stat eșuată.
Ahmet Kamil Erozan, membru al Marii Adunări Naționale a Turciei din 2018, l-a criticat pe președintele țării, Recep Tayyip Erdogan, pentru că a tratat procesul acestei extinderi a alianței militare ca o chestiune de politică internă.
„Cel mai probabil, aderarea Suediei va fi aprobată și după alegeri”, a spus el, referindu-se la alegerile generale convocate pentru 14 mai.
Doar partidul de opoziție pro-kurdă „Democrația Populară” (HDP) s-a abținut de la participarea la vot din cauza poziției sale de respingere fundamentală a tuturor acordurilor militare și privind armele, potrivit Hisyar Ozsoy, unul dintre deputații săi.
Pe de altă parte, Oszoy a acuzat guvernul că a șantajat Finlanda și Suedia și că a forțat Suedia să acționeze împotriva propriilor legi pentru a-i deporta pe solicitanții de azil kurzi din acea țară.
Rezultatul votului de joi a fost așteptat din momentul în care Erdogan și-a dat aprobarea Finlandei la începutul lunii, după întâlnirea la Ankara cu omologul său finlandez, Sauli Niinistö.
Atât Erdogan, cât și alți oficiali turci, inclusiv ministrul Afacerilor Externe, Mevlut Çavusoglu, afirmă că Suedia continuă să nu se conformeze cerințelor guvernului turc stabilite într-un Memorandum semnat vara trecută în marja summitului NATO de la Madrid.