Planeta pe care trăim are moduri surprinzătoare prin care ne poate ajuta. Acest lucru, dacă mai era nevoie, a fost demonstrat de un cercetător din Chile. Nadac Robles a testat bacteriile „consumatoare de metale”. Prin cercetările sale speră că ar putea ajuta la curățarea industriei miniere extrem de poluante din țara natală.
În vârstă de 33 de ani, Nadac Robles de origine din Chile, de câțiva ani încearcă să găsească metode nepoluante pentru industria minieră din țara natală. De-a lungul anilor a făcut mai multe experimente, dovedite a fi un succes și o modalitate inedită de exploatare minieră fără a mai fi și poluantă.
Cercetătoarea și-a propus să testeze bacteriile „consumatoare de metale”, iar rezultatele, menite să ajute la curățarea industriei miniere extrem de poluante din Chille, se pare că sunt spectaculoase. Nadac Robles a venit cu ideea când era încă la universitate, în timp ce efectua teste la o fabrică minieră folosind microorganisme pentru a îmbunătăți extracția cuprului. „Mi-am dat seama că există diverse nevoi în industria minieră, de exemplu ce s-a întâmplat cu deșeurile metalice.”, declara Ndac Robles pentru AFP.
Pasionata cercetătoare chilliană spune că unele metale pot fi reciclate în uzinele de topire. Altele, cum ar fi buncărele care pot conține 50 de tone de piatră, nu pot și sunt adesea aruncate în deșertul Atacama din Chile. Zona menționată găzduiește majoritatea industriei miniere a țării.
De altfel este știut faptul că statul Chile este cel mai mare producător de cupru din lume. Producția sa reprezintă până la 15% din PIB-ul țării, astfel rezultând și o mulțime de deșeuri miniere care poluează mediul.
Nadac Robles spune că în cercetările sale s-a concentrat pe bacteriile oxidante de fier numite Leptospirillum. A extras bacteriile din gheizerele Tatio situate la 4.200 de metri deasupra nivelului mării, la aproximativ 350 de kilometri de Antofagasta.
„Bacteria trăiește într-un mediu acid care este practic neafectat de concentrațiile relativ mari ale majorității metalelor. La început, bacteriile au durat două luni pentru a dezintegra o unghie
Dar, înfometați, au trebuit să se adapteze și să găsească o modalitate de a se hrăni.”, spune Nadac Robles , conform agenției AFP.
După doi ani de încercări Nadac Robles a avut și rezultae excepționale. Rezultatul a fost o creștere semnificativă a vitezei cu care bacteriile „au mâncat”, devorând un cui în doar trei zile.
Cât despre beneficiu adus de descoperirile ei, Robles spune că „testele chimice și microbiologice” au dovedit că bacteriile nu sunt dăunătoare oamenilor sau mediului.
„Am văzut întotdeauna mult potențial în acest proiect care a trecut deja un test important în laborator. Este cu adevărat necesar în acest moment când trebuie să planificăm o dezvoltare mai durabilă, mai ales în toate aceste orașe cu atâtea industrii poluante.”, a spus Drina Vejar, un alt microbiolog, parte din echipa care lucrează cu Nadac Robles.
Companiile miniere s-au arătat interesate de cercetare. Nadac spune că are nevoie de bani pentru a vedea dacă metoda ei va „mânca o grindă de dimensiuni medii sau un buncăr”. Robles a depus recent o cerere pentru un brevet internațional pentru tehnologia sa.
Ceretătorul spune că, mai important, speră că va contribui la reducerea deșeurilor metalice care șterg peisajul din regiunile miniere ale țării sale.