„Eu cred că s-a dat comandă: creșteți prețurile la energie.” Bomba zilei vine de la Cluj, cine face dezvăluirea

Criza energetică se adâncește! În 2021, Europa a intrat în sezonul de iarnă cu stocuri scăzute de gaze naturale, care sunt folosite pentru încălzirea locuințelor și producerea de electricitate. În același timp, cererea asiatică în plină expansiune care a aspirat gazul spre est și problemele de întreținere la centralele nucleare franceze au dus la o penurie pe care puțini au anticipat-o. Rusia nu s-a grăbit să ajute cu o ofertă suplimentară, iar prețurile au crescut. Cam în aceeași situație este și România. Încă din vară, furnizorii atenționau de noi creșteri ale prețurilor, conform unor declarații făcute de Dragoș Damian, CEO-ul Terapia Cluj.

Criza energetică a Europei va declanșa cele mai grave situații

Anul 2022 se anunță a fi un an extrem de greu, pentru mai toată Europa. Gospodăria europeană medie se va confrunta cu facturi la electricitate și gaz de 1.850 de euro în 2022, în creștere de la 1.200 de euro în 2020, potrivit unei estimări făcute de Bank of America.

Bătaie de joc! Judecătoarea lui Vlad Pascu, gest IREAL în public. Românii au rămas mască

Scandal! Smiley s-a filmat când își lovește soția. Gina Pistol e…

WOW! Carmen Iohannis i-a ȘOCAT pe toți! Cum a apărut în public: s-a văzut...

Pentru multe țări, actuala criză evocă cele mai mari nesiguranțe. Să luăm exemplul Franței, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE. Criza a încurcat planurile de obținerea de către blocul european a „autonomiei strategice”, ultima mare idee a președintelui Emmanuel Macron.

Faptul că Europa ar trebui să fie ferită de a fi dirijată de puteri străine sună lăudabil, dar pare mai îndepărtat ca niciodată. Ce autonomie poate pretinde Europa atunci când are nevoie de generozitatea Rusiei pentru a-și ține casele calde? Aceasta este o întrebare incomodă într-un moment în care Vladimir Putin amenință să invadeze Ucraina. Dacă America răspunde cu sancțiuni împotriva Rusiei, așa cum a amenințat, Europa va fi cea care va suferi cele mai mari represalii din partea Kremlinului. Nu e de mirare că UE abia își găsește un loc la masa negocierilor.

Germania și acordul pentru Nord Stream 2

Cu toate astea, unele țări par să fie optimiste cu privire la starea de lucruri existentă. Germania se află în etapele finale de semnare a acordului pentru Nord Stream 2, o conductă care va face Europa și mai dependentă de gazul rusesc. Cea mai mare economie a UE va trebui să se confrunte cu propriile sale probleme.

Creșterea prețurilor la energie va fi dezastruoasă pentru industria germană. De asemenea, a declanșat un salt al inflației, indicatorul economic de care germanii se tem cel mai mult. Iar noul guvern de coaliție, care este divizat în privința Nord Stream 2, tocmai a supravegheat închiderea a trei centrale nucleare care ar fi putut fi utile pentru a menține lumina pe continent. Țara care crede că oferă soluții pentru Europa este acum parte a problemei.

România este și ea parte din problemă

În 2019, una dintre primele decizii luate de România după preluarea președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene a fost revizuirea Directivei privind gazele naturale. Lucrările la această directivă influențau proiectul Nord Stream 2, care vizează conectarea dintre Rusia și Germania și a cărui construcție a fost contestată de Polonia.

Până la acel moment, proiectul a fost păstrat de președinția austriacă. Este necesar să ne amintim că OMV din Austria este partener financiar al coparteneratului Nord Stream 2 AG, care aparține în proporție de sută la sută companiei rusești Gazprom.

După ce au discutat cu reprezentanții statelor UE, românii au decis să adauge un nou regulament, care era crucial pentru proiectul Nord Stream 2. Acesta spune că toate negocierile noi cu țările terțe, precum și modificările aduse acordurilor existente, trebuie să fie aprobate de Comisia Europeană.

Pentru a afecta proiectul NordStream 2, măsurile decise de România, ca președinte semestrial al Consiliului Uniunii Europene, trebuiau să se introducă cât mai curând posibil, deoarece în luna mai 2019 erau programate noi alegeri pentru Parlamentul European. După această dată, s-ar fi putut introduce Directiva privind gazele naturale în această formă abia la sfârșitul acelui an, când proiectul germano-rus se finaliza.

Dragoș Damian, CEO-ul Terapia Cluj, spune că se știa de criză

Invitat într-o discuție pe această temă, Dragoș Damian, CEO-ul Terapia Cluj, a declarat pentru ProfitNews, că se știa încă din vara lui 2021 despre eventualele explozii la prețuri, atât la gaze, cât și la energia electrică, acesta afirmând că încă de atunci furnizorii ar fi făcut atenționări pe această temă.

„Eu cred că s-a dat comandă – creșteți prețurile – pentru că creșterea de prețuri în baza unei oferte în creștere duce la creștere de venituri la bugetul de stat. Și prețurile au crescut. Vara nu s-a simțit această creștere de prețuri, s-a ajuns în iarnă și toată lumea a ajuns să simtă. (..)Aveți grijă că va fi probabil chiar mai rău, ne ziceau furnizorii. Dar am primit o instrucțiune greșită din partea guvernanților în vară. Și ne-am dus în piața de energie pentru că am crezut că prețurile se vor mai domoli.

Dacă mergeam după sfatul furnizorului de electricitate, aveam acum o creștere moderată, de 50%, și tot anul 2022 eram asigurați. Am mers pe mâna guvernanților. Nu cred că e ceva deliberat. Pur și simplu guvernanții nu au o strategie industrială până în 2030 în ceea ce privește energia, alimentația, serviciile și bunurile din sănătate, care sunt nevoi fundamentale.”, declară Dragoș Damian, CEO-ul Terapia Cluj, pentru ProfitNews.

Concluzie

Că este sau nu orchestrată de undeva din spate toată această criză globală, nu există certitudini. Că s-au făcut greșeli în vara lui 2021, și că unele dintre acestea puteau fi măcar evitate, este la fel de posibil. Ceea ce este cert, în schimb, sunt prețurile care au crescut, și vor mai crește în 2022. Este certă și necesitatea unor măsuri sociale de contracarare a ceea ce se întrevede pentru următoarea perioadă. Rămâne să vedem, cel puțin la nivel local, care vor fi măsurile aprobate de guvernanți.