Între insulele indoneziene Java și Sumatra se află strâmtoarea Sunda, în interiorul căreia este poziționată mult mai mica insulă Anak Krakatau. Pe teritoriul acestei insulițe se află, purtând același nume, unul dintre vulcanii activi ai Pământului. Imaginile din satelit au surprins această forță a naturii în plină acțiune.
Vulcanul Anak Krakatau a erupt de peste 50 de ori în ultimii 2.000 de ani, iar începând din 2008, o face frecvent. Numai în anul 2020 a erupt de mai multe ori. De curând, Imagerul Operațional pentru Teritoriu (OLI) al satelitul LandSat 8 a făcut capturi color ale norului de aburi degajat deasupra micii insule în urma unei erupții din 13 aprilie a vulcanului. Culoarea albă a norului sugerează că acesta este constituit în principal din aburi și gaz.
În schimb, dacă ar fi conținut multă cenușă, ar fi părut mai întunecat. Ceea ce „sugerează că norul are origine vulcanică este locația acestuia“ (în raport cu insula n.r.) a afirmat Verity Flower, un vulcanologist de la Centrul Goddard pentru Zbor în Spațiu al NASA. Flower și colegii lui au folosit satelitul Terra al NASA și Spectroradiometrul imagistic multi-angular al acestuia pentru a studia uriașa dâră de gaz și abur mai îndeaproape. Cu ajutorul acestui instrument au reușit să măsoare înălțimea norilor eliberați deasupra insulei, precum și forma, măsura și proprietățile de absorbire a apei ale particulelor din interiorul norilor.
În urma observațiilor, cercetătorii au tras concluzia că din norul de abur aflat deasupra insulei și vulcanului Anak Krakatau ar putea ieși totuși o anumită cantitate de cenușă. Norul are o secțiune mai întunecată care se extinde către partea de nord și care este posibil să fie formată din cenușă, care se află la o altitudine mai joasă decât valul de aburi care, mai puțin dens și mai ușor, se ridică la o înălțime mare înainte de a se condensa. Mai densă și mai grea, cenușa rămâne mai ancorată înspre nivelul mării. Vulcanul de pe insula Krakatau „poate să genereze o activitate mai destructivă, precum erupțiile declanșatoare de tsunami“.
Deși distrugător, nivelul înalt al activității vulcanice din zona indoneziană este concomitent benefic. Cenușa vulcanică a făcut anumite teritorii foarte fertile pentru agricultură. Care fertilitate a permis insulelor Java și Bali să asigure subzistența unei populații numeroase.