Șoriciul de porc este la mare căutare în această perioadă, fiind și unul dintre cele mai apreciate aperitive de pe masa de Sărbători. Însă cum puțini își mai procură șoriciul de la țară, de la bunici sau rude ce practicau tradiția sacrificării porcului, alegând să îl cumpere din supermarket, este important să cunoască șoriciul de calitate.
Un șorici de porc care să se apropie de gustul și calitatea celui tradițional, moale și aromat, este greu de găsit pe la magazine. În plus, prețurile nu sunt deloc de neglijat, costând între 30 și 80 de lei pe kilogram. Dar asta nu e tot. Șoriciul poate fi de parte de cel autentic, întrucât trece printr-o serie de procese industriale, fiind pus în acid lactic pentru a se frăgezi, dacă nu este opărit.
Apoi, este prăjit și lăsat în saramură. Trecând prin toate aceste procese este greu de crezut că gustul mai poate avea ceva în comun cu cel autentic. Dar ce este un șorici autentic?
Este cel cu o textură moale, care tremură, pârlit cu paie și frecat cu sare și apă rece. Șoriciul autentic mai poate fi pârlit, de asemenea, și cu foc de lemne. Dar astfel de proceduri se fac, de regulă, în fermele mici sau în gospodării, după cum explică președintele asociației crescătorilor de porci.
„Un șorici real este cel pârlit cu foc de paie sau cu foc de lemn. Acest lucru se întâmplă în mod normal doar în fermele mici sau gospodării. Se mai practică extrudarea șoriciului ceea ce este cu totul și cu totul altă metoda care face ca șoriciul să fie mai pufos, îi crește volumul”, a spus Ioan Ladoși, președintele asociației crescătorilor de porci, la Kanal D.
Șoriciul poate fi păstrat de minune cât mai multă vreme, iar gospodinele adevărate știu cum să facă asta, apelând la o rețetă simplă și ușor de aplicat. Este nevoie numai de apă, sare și câțiva căței de usturoi.
Șoriciul se curăță de grăsime, se taie fâșii și se așază într-un borcan. Peste el se toarnă apoi o saramură realizată din apă, 4-5 linguri de sare și 4-5 căței de usturoi, la un borcan de 800 ml. Toată compoziția se păstrează la rece. Dacă apa se colorează de la sângele lăsat de șorici, se schimbă saramura.
Gospodarii de la țară mai obișnuiesc să acopere porcul cu o pătură, pentru ca șoriciul să se mențină moale. După ce este pârlit, peste porc se toarnă apă fierbinte cu sare, după care se acoperă cu o pătură groasă, în așa fel încât apa să se infiltreze în șorici și să îl frăgezească.
Se dezvelește porcul după zece minute și se freacă cu o perie când șoriciul devine galben. Apoi, șoriciul se freacă cu sare și cu mălai, curățat cu un cuțit până ce rămâne un strat mai fraged. Se spală apoi cu apă fiartă din abundență, pănă ce șoriciul se albește.