De unde vine oxigenul de pe Pământ? Ce spun specialiștii

De unde vine oxigenul de pe Pământ? Ce spun specialiștii

Astăzi, aproximativ 21% din atmosfera Pământului este alcătuită din oxigen, însă prima parte a istoriei existenței acestuia a fost lipsită de elementul chimic gazos, care face posibilă viața. Cel mai vechi amestec de gaze, care a format un un strat gros în jurul planetei noastre, nu a fost foarte diferit de tipul de substanțe emise de vulcani, cum ar fi metanul, hidrogenul sulfurat și dioxidul de carbon. De unde vine deci oxigenul de pe Pământ? Află ce spun specialiștii în continuare.

De unde vine oxigenul de pe Pământ?

Întrucât oxigenul nu exista pe Pământ în prima parte a istoriei acestuia, viața era și ea imposibilă pe planetă. Majoritatea oamenilor de știință sugerează că, acum 2,4 miliarde de ani, în timp ce atmosfera nu era umplută cu oxigen, cantitatea acestui element chimic gazos era cât se poate de nesemnificativă pe ceea ce ne place să numim astăzi planeta noastră.

Începuturile au fost vremuri violente – nu numai că măruntaiele Pământului se agitau cu materiale volatile, existând și un bombardament constant de roci reci din sistemul solar, care furnizat o aprovizionare constantă cu material proaspăt, notează sciencealert.com.

Ciocnirile mai mari au reîncălzit ocazional suprafața, eliminând orice urmă de umiditate și făcând ca atmosfera să rămână „o mizerie fierbinte“.

Cu toate acestea, acel flux constant de minerale care ploua din cer a furnizat și mult azot sub formă de amoniac. Există însă destul de multe despre care nu cunoaștem detalii, ca de exemplu: „Cât de mult azot a furnizat acea ploaie minerală timpurie planetei noastre?“.

Citește și: Locul de pe Pământ unde soarele nu răsare timp de 4 luni. Ce fac oamenii de aici

Care este explicația oferită se specialiști

Ceea ce știm însă e că, în urmă cu aproximativ 4,3 miliarde de ani, temperaturile infernale de pe Pământ au început în sfârșit să se răcească, iar potopul de roci spațiale s-a atenuat.

Corpurile de apă au reușit să se reunească suficient de mult astfel încât să provoace diferite reacții geochimice – și posibil precursori ai biochimiei –, lăsând planeta cu o atmosferă îngroșată formată în principal din dioxid de carbon și azot.

Au existat, posibil, ocazional „sufluri“ de oxigen din cauza activității vulcanice, ici și colo. Nu a durat mult până ca acestea să reacţioneze, lăsând planeta în mare parte liberă de oxigen în primul său miliard de ani, mai notează sursa citată.