De la Maria Obrenovici și Cocuța Conachi la Elena Lupescu sau Elena Văcărescu, româncele au reușit, de-a lungul istoriei, să dezbine imperii, să facă dreptate, să clădească regate și să-i cucerească pe cele mai mari personalități istorice ale poporului nostru. Povestea Mariei Voichița, adolescenta de numai 16 ani care l-a pus în genunchi pe domnitorul Ștefan Cel Mare.
În tumultuoasa perioadă a Moldovei medievale, Maria Voichita a fost una dintre cele mai enigmatice și influente femei ale epocii sale.
De la începuturile sale umile ca prizonieră devenită amantă, până la ascensiunea sa în rolul de Doamna Moldovei, soție și consilier a domnitorului Ștefan cel Mare, viața tinerei a fost presărată cu evenimente dramatice și răsturnări de situație.
Născută în anul 1457 la Târgoviște, Maria Voichiță este singura fiică a voievodului Radu cel Frumos, domnul Țării Românești.
În ciuda originilor sale nobile, existența fetei este marcată de dramă și trădare încă din tinerețe. În urma unui raid întreprins de Ștefan cel Mare în 1473, viața Mariei Voichița cunoaște o întorsătură de situație, atunci când familia sa devine prizonieră la curtea domnitorului moldovean.
Minionă, frumoasă, cu trăsături angelice, forme voluptoase și ochi pătrunzători, nu este de mirare că adolescenta captează, rapid, atenția domnitorului, frumusețea și farmecul său netrecând neobservate de carismaticul domnitor.
Deși este căsătorit cu Maria de Mangop, Ștefan cel Mare nu poate rezista tentației, convingând-o pe tânăra de numai 16 ani să-i cadă la așternut, cu toate că între cei doi există o diferență de vârstă de 25 de ani.
Relația lor clandestină durează timp de patru ani, până când soția voievodului cade pradă unei boli de inimă și se stinge, lăsând, astfel, calea liberă amantei de a deveni noua Doamnă a Moldovei.
Şi rivalitatea dintre două femei, între doamna şi viitoarea doamnă, durerea de a-şi vedea dragostea stingherită, de-a se vedea părăsită când tocmai avea mai mare nevoie de sprijin,
acestea au dus desigur în mormânt pe tânăra domniţă de neam împărătesc”, relatează istoricul Constantin Gane descrie în „Trecute vieți de doamne și domnițe”, potrivit Historia.
În cele din urmă, în 1478, relația dintre Ștefan cel Mare și Maria Voichiță devine oficială. La vârsta de 46 de ani, vodă se însoară cu tânăra de 21 de ani, consolidându-și astfel puterea și legăturile politice.
Se spune că la nunta celor doi ar fi fost prezentă și Despina, soția lui Radu cel Frumos, mama miresei, care ar fi acceptat mariajul fetei sale, în ciuda neînțelegerilor din trecut.
Cu toate că această poziție ar fi putut să-i ofere doar puțină influență și siguranță, Maria Voichiță reușește să câștige încrederea și afecțiunea lui Ștefan cel Mare, devenind unul dintre cei mai apropiați consilieri ai săi.
Istoricii scriu, de asemenea, că Maria Voichita devine renumită pentru înțelepciunea și inteligența sa, fiind implicată în multe aspecte ale guvernării Moldovei.
În calitate de Doamnă a Moldovei, Maria Voichita joacă un rol important în politica și guvernarea țării, fiind un partener devotat și influent pentru soțul ei.
Gingașă și blândă, Maria Voichița se ocupă de îngrijirea sărmanilor și a persoanelor fără adăpost, precum și promovarea artelor și culturii în Moldova.
Cu toate acestea, viața soției lui vodă este plină de provocări și sacrificii, fiind martoră la multe conflicte și amenințări la adresa Moldovei, situații în care este nevoită să își folosească toate abilitățile și resursele pentru a-și proteja țara și poporul.
Chiar și după moartea domnitorului Ștefan cel Mare, în 1504, Maria Voichita continuă să joace un rol important în politica Moldovei, oferind sfaturi și sprijin noului domnitor, asigurând continuitatea guvernării într-o perioadă de incertitudine.
Vezi și De unde provine numele Calea Dorobanților din București. Milioane de români nu își cunosc istoria
Dragostea mistuitoare dintre Maria Voichița și Ștefan cel Mare rămâne în analele istoriei, întrucât celebrul domnitor cu reputație de Casanova i-ar fi fost fidel celei pe care a considerat-o jumătatea sa mai bună.
În semn de recunoștiință, afecțiune și iubire, Ștefan cel Mare ordonă ctitorirea lăcașurilor religioase de la Voroneț, Dorohoi și Pătrăuți, în onoarea soției sale îndrăgite.
Fiica lui Radu cel Frumos i-a dăruit soțului ei trei copii, un băiat, pe nume Bogdan-Vlad, și două fete, Ana și Maria. Suferința și doliul încolțesc în sufletul Doamnei Moldovei, atunci când fetița ei, Ana, încetează din viață în anul 1499.