Agricultura sustenabilă presupune o gestionare inteligentă a solului și a culturilor pentru a menține fertilitatea și a preveni apariția bolilor. Una dintre cele mai importante practici în acest sens este rotația culturilor.
Plasarea acelorași plante în aceeași zonă, an de an, poate avea efecte negative asupra recoltei, sănătății solului și dezvoltării optime a legumelor. Se poate ajunge la situația în care solul să fie secătuit de anumite minerale pe care plantele respective le consumă și așa să ajungem să avem recolte din ce în ce mai slabe. Iată de ce nu este bine să cultivi aceleași legume an de an, pe același teren:
Roșiile și castraveții fac parte din categorii diferite de plante (solanacee și cucurbitacee), dar ambele au nevoi ridicate de nutrienți. Plantarea anuală în același loc duce la epuizarea accelerată a unor elemente esențiale, cum ar fi azotul, potasiul și fosforul, ceea ce afectează randamentul culturilor.
Atât roșiile, cât și castraveții sunt susceptibili la diverse boli, cum ar fi mana, fuzarioza și antracnoza. Dacă aceleași plante sunt cultivate în mod repetat pe același teren, agenții patogeni și dăunătorii specifici se acumulează în sol și devin din ce în ce mai greu de combătut fără intervenții chimice agresive.
Cultivarea repetată a acelorași legume poate duce la compactarea solului și la reducerea biodiversității microbiene, afectând astfel capacitatea de drenaj și aerare a solului. Pentru a preveni problemele menționate, este recomandată rotația culturilor, o practică agricolă prin care plantele sunt mutate în diferite zone ale grădinii sau terenului agricol, astfel încât solul să aibă timp să se refacă.
Experții știu că roșiile și castraveții nu trebuie cultivați pe aceeași parcelă mai devreme de trei ani de la ultima plantare. După roșii, este bine să plantezi leguminoase (fasole, mazăre), care îmbogățesc solul cu azot. După castraveți, poți cultiva rădăcinoase (morcovi, sfeclă) sau crucifere (varză, broccoli) pentru a reduce riscul de boli specifice.
Roșiile și castraveții sunt culturi cu consum ridicat de nutrienți. După ele, trebuie să urmeze culturi care ajută la refacerea solului, cum ar fi plantele cu rădăcină adâncă (morcovi, ridichi) sau cele care fixează azotul (trifoi, lucernă)
Între două culturi principale, poți folosi plante de acoperire, cum ar fi muștarul sau hrișca, care îmbunătățesc structura solului și combat buruienile. Unele plante se dezvoltă mai bine împreună. De exemplu, busuiocul și usturoiul plantate lângă roșii ajută la respingerea unor dăunători, iar ceapa și morcovii se protejează reciproc de atacurile insectelor.