Așa cum am învățat la orele de Istorie, strămoșii noștri sunt Dacii lui Decebal și ai lui Burebista. Deși se știe că au fost un popor extrem de bogat, se știu foarte puține despre ce mâncau dacii, strămoșii noștri. Cu toate astea, s-a aflat, de exemplu, din ce făceau pâine și mămăligă, dar și ce alimente puneau pe masă.
Când vine vorba de istoria Daciei și a locuitorilor săi, vechii daci, se știu puține lucruri despre mâncărurile pe care aceștia le puneau pe masă, dar ceea ce se știe este că Dacii erau un popor bogat, extrem de harnic și cu o dezvoltare socio-economică extrem de importantă.
Ultimii ani au adus și multe descoperiri arheologice care scoteau la lumină organizarea socială a dacilor, dar și puține informații despre mâncarea acestora.
Vezi și: Planta pe care o foloseau dacii intens
Primele informații spun că preponderent foloseau cereale, legume, fructe, dar și ciuperci și leguminoase, iar ca aliment de bază, mai spun arheologii, dacii ar fi folosit pâinea nedospită, având în vedere că pe aceste meleaguri nu exista porombul ca materie primă pentru făina pe care o folosim astăzi la prepararea pâinii.
Referitor la porumb, trebui menționat faptul că cea mai veche dovadă fizică a porumbului domesticit datează cu cel puțin 8.700 de ani în urmă, și a fost probabil domesticit de către popoarele indigene din zonele de câmpie din sud-vestul Mexicului.
Dacă am menționat pâinea nedospită, deci fără făină, pentru mămăligă și acest aliment dacii foloseau o altă plantă, meiul, iar istoria acestei plante datează din perioada anilor 3.500 și 2.000 î.Hr.
Vezi și: Ce mâncau românii acum 300 de ani. Cele trei alimente de bază, acum puțini le consumă
Meiul a ajuns pe teritoriul vechii Dacii prin negoțul făcut cu popoarele migratoare venite din zona Asiei Mari și Asiei Mici, meiul devenind planta agricolă primordială pe care o foloseau dacii atunci când făceau mămăligă, sau chiar pâine.
Pe lângă legume, fructe, leguminoase, mămăliga din mei, terciul de cereale, dacii puneau pe masă și alimente provenite din vânat. Se știe că erau vânători iscusiți, iar la acel moment vânatul era din belșug pe aceste teritorii.
Vinul era făcut din orz, la fel și o formă a berii din acele vremuri, iar majoritatea acestora era făcute cu unelte din fier, precum și agricultura, nu cu mult diferite de cele existente și astăzi în satele românești.
Carnea roșie, provenită din vânat, era nelipsită de pe msele dacilor, mai spun arheologii, tradiție păstrată și astăzi în anumite zone din România.
Pe lângă meiul folosit la prepararea mămăligii sau a pâinii, dacii mai foloseascu intens și ovăzul, dar nu neapărat la aceste preparate.
Deși puține informații referitoare la alimentația strămoșilor noștrii, cele care există ne pot da o imagine de ansamblu a modului în care trăiau și se hrăneau, și anume sănătos. Astăzi, deși mulți caută produsele naturale, cu greu mai putem vorbi, din păcate, de așa ceva.