În ciuda asigurărilor din partea guvernului și a președintelui Klaus Iohannis, mulți români se tem de atacuri rusești mai ample, în aceste zile. Deși dispunem de suportul NATO, și echipamente militare, unele dintre acestea de ultimă generație, analiștii occidentali spun că România, în cazul unui conflict direct cu Rusia, nu ar face față din păcate.
Într-o intervenție televizată, ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a declarat că „românii „nu sunt în pericol” și că nu ar trebui să fie îngrijorați pentru că „nu va exista un conflict militar între NATO și Rusia.” Cu toate acestea, asigurările ar putea avea un efect redus în România, membră NATO din 2004, unde mulți sunt pe muchie de cuțit de la atacul rusesc asupra Ucrainei.
Teama României își are rădăcinile în invaziile repetate ale Rusiei de-a lungul secolelor. Teritoriul controlat de Rusia, Transnistria din Moldova, aflat la doar 160 km de granița cu România, este cea mai vestică garnizoană a Moscovei. România a promis sprijin politic necondiționat pentru Ucraina în cazul unei invazii rusești și a oferit Ucrainei sprijin în domeniul securității cibernetice.
Analistul român de politică externă Oana Popescu-Zamfir a declarat pentru Al Jazeera că, deși un conflict militar direct între Rusia și România este puțin probabil, repercusiunile politice, economice și sociale ale invaziei din Ucraina sunt palpabile.
„Există o degradare a situației regionale de securitate. Acest lucru afectează România din punct de vedere economic.
Întreaga regiune este percepută de investitori ca având un risc mai mare de investiții”, a spus Popescu-Zamfir pentru AlJazeera.
Când președintele american Joe Biden a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, el s-a angajat, de asemenea, să trimită mai multe trupe în România, un partener strategic al NATO în regiune, care găzduiește baze ale alianței și un sistem cheie de apărare antirachetă.
„Dacă președintele rus Vladimir Putin se mișcă în țările NATO, ne vom implica. SUA vor apăra fiecare centimetru al NATO.”, a declarat Biden în discursul său.
În perioada premergătoare invaziei rusești în Ucraina, Germania a trimis arme, trupe și avioane în România, și Franța de asemenea. Gestul a reprezentat o fermă în susținerea a alianței transatlantice și în condamnarea acțiunilor Moscovei în Ucraina.
Întrebarea este, din păcate, din ce în ce mai persistentă în contextul evoluției crizei ruso-ucrainene, iar Armata Română ar putea avea mari probleme în cazul unui conflict direct, mai spun o parte din analiștii de specialitate.
Aceiași analiști aduc aminte faptul că România a făcut eforturi după summitul NATO din 2016, de la Varșovia, când s-a acordat mai multă importanță țărilor baltice și Poloniei, în timp ce statul român a avut planuri de contingență pentru Marea Neagră, un punct nevralgic, de altfel, împărțit cu Rusia și Ucraina.
Din punct de vedere al echipamentelor militare, fie că vorbim de escadrile de avioane de luptă, tancuri, echipamente navale, echipamente speciale genistice, etc, România are o listă impresionantă.
Multe dintre ele au provenință sovietică, ca de exemplu tancurile T-55AM și T-55AM2, care numără peste 130 de astfel de vehicule de luptă, sau tunurile M30 de 122 de milimetri, tot de origine sovietică, în acest caz Armata Română dispunând de 310 astfel de echipamente, sau 150 de vehicule de lansare a rachetelor antitanc 9P122 „Malyutka” și 9P148 „Konkurs”, tot de provenință sovietică.
De cealaltă parte, în ultimii ani Armata Română a achiziționat echipament militar din Statele Unite ale Americii, Israel, Italia, Franța, Spania, Norvegia, Elveția, Germania, în acest caz fiind vorba de 36 de sisteme antiaeriene autopropulsate blindate Gepard SPAAG, și chiar din Australia. (vezi lista completă aici).
Cu toate astea, întrebarea dacă România „Face față Armata României unui atac rusesc?”, rămâne una la care se caută un răspuns, deși majoritatea nu și l-ar dori.